Actuala legislaţie în domeniu sănătăţii este "depăşită" şi trebuie actualizată, consideră ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru.
Principalul act normativ care reglementează sistemul de sănătate din România este Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare.
Declaraţia a fost făcută după prezentarea raportului privind Spitalul Judeţean de Urgenţă din Suceava, unul dintre cele mai mari focare ale epidemiei de coronavirus din România, care a arătat deficienţe majore, precum planificarea deficitară a reacţiei la epidemie şi a protecţiei faţă de criza sanitară.
"Ceea ce s-a întâmplat la Suceava trebuie să reprezinte o lecţie pentru noi toţi. După ridicarea stării de urgenţă, vom avea mult de lucru pentru reorganizarea şi eficientizarea sistemului sanitar. Consider că, pentru încă o perioadă, unităţile sanitare trebuie să rămână în coordonarea ministerului. Este nevoie şi de actualizarea Legii sănătăţii, pentru că actuala variantă este depăşită", a afirmat Nelu Tătaru, citat într-un comunicat al ministerului.
O echipă militară condusă de Ionel Oprea, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, a preluat conducerea Spitalului Judeţean de Urgenţă Suceava în perioada 2 - 30 aprilie.
Secretarul de stat a transmis un raport ministrului Sănătăţii după încheierea misiunii, care arată că au fost depistate mai multe deficienţe privind planificarea reacţiei şi protecţiei faţă de criza sanitară Covid-19, precum şi în alertarea şi antrenarea echipelor medicale.
Potrivit raportului, conducerea instituţiei "nu mai era eficientă", iar consiliul medical nu a fost convocat oficial din luna februarie. De asemenea, structura funcţională a spitalului era redusă, sectoarele în care erau internaţi pacienţii cu Covid-19 şi UPU funcţionau la o capacitate de avarie din cauza acoperirii slabe cu personal (doar 15% din persoanlul necesar).
În plus, protecţia personalului - cu excepţia unor persoane din UPU, Sectorul de Boli infecto-contagioase şi Sectorul Boli interne - era inadecvată, necorespunzătoare şi improvizată, susţine raportul.
Documentul mai arată că nu a fost asigurat managementul riscului de infectare în afara spitalului, iar capacitatea de testare era redusă şi nu a reuşit să acopere necesităţile de investigare.
"În data de 1 mai 2020 a fost predat un spital funcţional noii conduceri interimare care este legitimă şi beneficiază de încredere şi susţinere din partea întregului colectiv al spitalului, care are experienţă competentă managerială, are planuri clare, sistematice de acţiune, obiective bine stabilite, are autoritate şi potenţial de conducere corespunzător", se mai arată în comunicat.
De asemenea, au fost reluate activităţile consiliului medical şi comitetului director la nivel "corespunzător" solicitărilor şi s-a intensificat colaborarea cu membrii consiliului de administraţie al spitalului, iar documentele administrative au fost actualizate, analizate şi avizate.
"Spitalul este pregătit pentru escaladarea/descaladarea epidemică Covid-19. Sunt asigurate: protecţia individuală a personalului conform normelor legale, circuite funcţionale şi zone de diagnostic/tratament specifice crizei. Resursa umană este recuperată într-o proporţie importantă. Riscul de infecţie a personalului a fost diminuat la maximum (ţinută de protecţie, circuite funcţionale, antrenamente ale personalului, relaţii în serviciu)", arată comunicatul.
Potrivit Ministerului Sănătăţii, în timpul misiunii, echipa condusă de secretarul de stat a luat măsuri privind protecţia individuală a personalului, stabilirea circuitelor funcţionale specifice, carantinarea instituţionalizată a personalului sănătos, controlul respectării normelor de protecţie individuală şi a circuitelor funcţionale de către angajaţii spitalului.
