Ministerul Sănătăţii a elaborat un proiect de ordin care modifică reglementările în vigoare privind organizarea şi funcţionarea structurilor care acordă asistenţă medicală şi îngrijirea bolnavilor cu arsuri. Aceste reglementări sunt cuprinse în ordinul ministrului Sănătăţii nr. 476/2017, transpunând ghidurile internaţionale în materie, după experienţa tragică în tratarea pacienţilor după incendiul de la Colectiv.
Proiectul face mai puţin stricte reglementările cuprinse în ordinul 476/2017. Astfel, în noua propunere, centrul pentru arşi "cuprinde între 5 şi 7 paturi de terapie intensivă (TI) pentru pacientul critic, în rezerve individuale, un număr de paturi cuprins între 5 şi 7 paturi de terapie intermediară şi îngrijire postoperatorie (TIIP) pentru pacientul care a depăşit faza critică şi minimum 5 paturi chirurgie plastică, estetică şi microchirurgie reconstructivă", prevede proiectul.
În ordinul 476/2017, aflat în vigoare, "centrul pentru arşi cuprinde un compartiment de anestezie terapie intensivă (ATI), cu un număr de paturi cuprins între 5 şi 7 paturi de tip terapie intensivă (TI) pentru pacientul critic, un număr de paturi cuprins între 5 şi 7 paturi de tip terapie intermediară şi îngrijire postoperatorie (TIIP) pentru pacientul care a depăşit faza critică şi un compartiment de minimum 5 paturi chirurgie plastică, microchirurgie reconstructivă (arşi)".
Astfel, este eliminată obligaţia ca centrul pentru arşi să includă un compartiment de ATI.
O altă reglementare mai puţin strictă este legată de tratamentul pacienţilor pediatrici în aceste secţii. Astfel, în noul proiect, "în cadrul centrului pentru arşi se pot trata atât pacienţi copii, cât şi pacienţi adulţi, situaţie în care zonele de saloane şi de tratamente pentru copii trebuie să fie separate, cu condiţia existenţei personalului medical".
Reglementarea actuală nu include condiţia existenţei personalului medical.
În proiectul de ordin, Ministerul Sănătăţii coboară standardele şi în privinţa rezervelor individuale pentru pacientul critic.
Astfel, "rezervele în care se îngrijesc bolnavii cu arsuri grave sunt rezerve cu 1 pat de terapie intensivă (TI) şi au o suprafaţă de minimum 15 mp (în această suprafaţă poate fi inclus şi spaţiu tampon de la intrare)", prevede proiectul.
Reglementările actuale sunt mult mai stricte, impunând o suprafaţă de minimum 32 mp ( inclusiv filtrul de la intrare) pentru rezervele în care se îngrijesc bolnavii cu arsuri grave.
Mai mult, ordinul nr. 476/2017 prevede că fiecare rezervă este formată din două încăperi: rezerva propriu-zisă, cu o suprafaţă de minimum 25 mp, în care este îngrijit pacientul (dotată cu instalaţie specială de tratare a aerului), şi filtrul, cu o suprafaţă de minimum 7 mp. care este un spaţiu-tampon, dotat cu instalaţie specială de tratare a aerului, în care se vor găsi obligatoriu: un lavoar cu apă sterilă caldă şi rece; un echipament pentru spălat şi dezinfectat plosca; spaţiu pentru echiparea vizitatorilor pentru accesul în salon; spaţii de depozitare pentru materiale sterile şi de unică folosinţă.
În proiectul noului ordin, standardele sunt reduse: "Rezerva propriu-zisă are o suprafaţă de minimum 15 mp, în care este îngrijit pacientul (dotată cu instalaţie specială de tratare a aerului)".
Proiectul de ordin prevede, ]n loc de filtru, doar un "spaţiu-tampon, la intrarea în zona dedicată rezervelor individuale pentru pacienţii critici şi postului de supraveghere, în care se vor găsi obligatoriu: soluţii de dezinfectant ale mâinilor sau lavoar cu apă sterilă caldă sau rece; spaţiu pentru echiparea vizitatorilor; spaţii de depozitare pentru materiale sterile şi de unică folosinţă; spaţiu-tampon trebuie să aibă o suprafaţă de minimum 2 mp; opţional, un echipament pentru spălat şi dezinfectat plosca".
Referatul de aprobare al proiectului prevede că acesta a fost realizat la propunerea Comisiei de chirurgie plastică, estetică şi microchirurgie reconstructivă, transmisă printr-o adresă înregistrată la Ministerul Sănătăţii.
Propunerile au fost formulate pe baza problemelor şi situaţiilor practice semnalate din teritoriu, care "au fost discutate şi agreate în cadrul întâlnirii Comisiei de chirurgie plastică, estetică şi microchirurgie reconstructivă din luna octombrie 2022, cu obiectivul final de îmbunătăţire a asistenţei medicale a pacienţilor cu arsuri medii şi grave din România".
Totuşi, în cadrul Ministerului Sănătăţii există şi o Comisie multidisciplinară de arsuri, un organism consultativ menit să contribuie cu expertiza necesară pentru elaborarea protocoalelor terapeutice şi pentru îmbunătăţirea normelor privind tratamentul arsurilor severe în sistemul medical românesc.
Nu este clar dacă această comisie a fost consultată în privinţa proiectului de ordin.
ACUZAŢII DIN PARTEA MAI MULTOR ASOCIAŢII
Mai multe asociaţii şi supravieţuitori ai incendiului de la Colectiv au acuzat dur propunerile Ministerului Sănătăţii, considerând că acestea nu fac altceva decât să coboare standardele în materie de îngrijire a pacienţilor cu arsuri.
"Proiectul de ordin (...) aduce modificări care, în loc să ridice standardul şi calitatea îngrijirii arsurilor severe, pare să urmărească fix contrariul - să coboare standardele. Şi asta pentru a da un caracter legal realităţii precare din sistemul medical românesc", acuză semnatarii comunicatului.
Aceştia acuză că încercarea de "adaptare" la situaţia actuală, "prin coborârea gravă a standardelor în ceea ce priveşte specificaţiile tehnico-funcţionale ale Centrelor de Arşi", este în contradicţie flagrantă cu alte acte normative în vigoare în România, precum cele pentru activitatea ATI şi cu recomandările ghidului de bune practici al celei mai respectate organizaţii profesionale internaţionale din domeniul îngrijirii arsurilor - European Burn Association.
De asemenea, propunerea nu va ]mbunătăţi îngrijirii arsurilor în România, "ci dimpotrivă, ar putea avea implicaţii grave asupra siguranţei pacienţilor cu arsuri", mai arată semnatarii.
"Îngrijirea adecvată a arsurii grave nu se poate face decât în unităţi spitaliceşti la acest nivel înalt tehnic şi uman. Orice abdicare de la un standard înalt ne îndepărtrează de la scopul salvării acestor pacienţi. Centrele de Arşi ar trebui să reprezinte punctul de referinţă pentru tratamentul pacienţilor cu arsuri severe, oferind un nivel ridicat de îngrijire şi expertiză, nu compromisuri tehnice, de proiectare şi de operaţionalizare cu resursa umană făcute din pix", mai afirmă semnatarii.
Comunicatul a fost semnat de Iancu Eugen, preşedinte Asociatia Colectiv GTG 3010, Narcis Hogea, preşedinte Asociaţia „În numele lui Alexandru” Monica Althamer, director “Spitale publice din bani privaţi”, Fundatia Metropolis, activist pentru drepturile pacienţilor, Mihai Grecea, supravieţuitor Colectiv, activist pentru drepturile pacienţilor cu arsuri severe, Bogdan Molesag, supravieţuitor Colectiv, psihoterapeut, Adrian Albu, supravieţuitor Colectiv, activist pentru drepturile pacienţilor cu arsuri severe, şi Tedy Ursuleanu, supravieţuitor Colectiv.
Aproximativ 10.000 de pacienţi din România ajung în fiecare an în camerele de gardă ale spitalelor pentru leziuni de arsură, iar circa 4.000 de cazuri necesită internare pentru supraveghere şi tratament de specialitate.
Conform datelor comunicate în iulie 2021 de către Ministerul Sănătăţii, în jur de 1.400-1500 de pacienţi reprezintă cazuri de severitate medie şi mare, care necesită îngrijiri spitaliceşti cu o durată mai mare de două săptămâni şi, ulterior, servicii de recuperare medicală specializată. Numărul de decese cauzate de leziuni postcombustionale este de aproximativ 200 pe an.
