Viitorul Centru Integrat de Transplant din Cluj, cu 300 de paturi, a făcut un pas înainte, după ce săptămâna aceasta a fost selectat proiectul de arhitectură câştigător.
Este unul dintre cele mai ambiţioase proiecte publice medicale din România, dezvoltat de Consiliul Judeţean din Cluj.
Proiectul de arhitectură declarat câştigător, în urma unui concurs internaţional de soluţii la care au fost depuse 44 de proiecte, a fost realizat în colaborare de un birou de arhitectură din Cluj, Dico şi Ţigănaş, şi un birou din Barcelona specializat în proiecte de sănătate – Pinearq.
Juriul concursului a explicat alegerea proiectului câştigător prin faptul că “oferă un răspuns foarte profesionist şi, aparent, fără efort, tuturor cerinţelor Temei de concurs, oferind o rezolvare adecvată a amplasamentului dificil şi asigurând o trecere reuşită dintre un ţesut urban eterogen şi Ansamblul Clinicilor Universitare”.
“De asemenea, juriul a apreciat demersul câştigătorilor prin care pacientul este poziţionat, din punct de vedere conceptual, în centrul întregului proiect. Soluţia prezentată are capacitatea de a genera o atmosferă pozitivă, care să reducă stresul la care pacientul este supus de-a lungul procesului de transplant. Proiectul exprimă în mod clar aceste calităţi, oferind, în acelaşi timp, o imagine onestă a programului de arhitectură”, a mai precizat juriul.
Concurusl a fost organizat de Consiliul Judeţean Cluj cu Ordinul Arhitecţilor din România şi este considerat cel mai mare concurs de soluţii organizat până acum în România după valoarea premiilor - premiul I înseamnă un contractul de proiectare de circa 3,2 milioane de euro.
Viitorul Centru Integrat de Transplant va avea 300 de paturi şi va fi construit pe un teren de 1,5 hectare din centrul oraşului.
“Spitalele nu sunt construcţii uşoare. Complexitatea funcţională, tehnologia folosită, exigenţele legate de multiplele fluxuri de persoane şi materii şi mai ales rapida şi continua evoluţie a ştiinţelor medicale şi a practicilor fac ca spitalele să fie navele cosmice din domeniul construcţiilor”, a explicat arhitectul Şerban Ţigănaş, unul dintre autorii proiectului, pentru publicaţia actualdecluj.ro.
"Şi aşa trebuie să fie, pentru că cele mai recente teorii spun că, dincolo de condiţii impecabile pentru actul medical, spitalele trebuie să fie cât se poate de confortabile pentru pacienţi şi să producă cât mai puţine neplăceri acestora pe durata internării, pe cât posibil permiţând, în funcţie de starea de sănătate, ca oamenii să fie cât mai puţin deconectaţi de la stilul lor de viaţă, pasiunile, dorinţele, viaţa socială şi chiar şi munca pe care o fac în mod normal. De asemenea un spital nu trebuie să deconecteze pacientul de familie şi prieteni, cu care este important să păstreze relaţii favorabile, mai ales atunci când are cea mai mare nevoie de ele", a completat arhitectul.
