România riscă să se confrunte cu o criză de personal medical peste 4-6 ani, când generaţia "decreţeilor" va începe să iasă la pensie, a avertizat luni preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), dr. Valeria Herdea, care a menţionat să este nevoie de reforme pentru eficientizarea cheltuielilor din sectorul de sănătate şi de stimularea prevenţiei.
Declaraţiile au fost făcute la evenimentul Profit Health.forum “Radiografia cheltuielilor din sănătate”, Ediţia a XIII-a.
"În ce priveşte resursa umană în sănătate, ne confruntăm cu o problemă pe care fiecare dintre noi ar fi cazul să o conştientizeze foarte bine. Există o generaţie care în 4-6 ani va ieşi la pensie şi vom rămâne cu jumătate din cei pe care îi avem. Da, decreţeii, indiferent din ce domeniu din activitate", a afirmat dr. Valeria Herdea.
"Toată lumea are statistici numai din medicina de familie, dar acum avem statistici de peste tot. 50% din oamenii educaţi ai acestei ţări în domeniul medical ori vor lucra după pensie, până când vor creşte pe alţii, ori schimbăm politica în domeniul resursei umane, ori facem ceva astfel încât să dezvoltăm foarte bine reţeaua de îngrijiri medicale în România şi să o repoziţionăm", a completat preşedintele CNAS.
Oficialul a insistat pe necesitatea de a stimula serviciile de prevenţie, pentru a reduce povara internărilor din spitale, mult mai costisitoare pentru sistemul de sănătate în ansamblu.
"Mi-aş dori să văd piramida serviciilor de sănătate aşezată corect. Aici sunt două aspecte. Primul lucru pe care l-aş dori este prevenţia, partea de bază a serviciilor de sănătate, apoi de diagnosticare precoce, de tratament, de monitorizare şi, nu în ultimul rând, de medicina începutului şi finalului vieţii, pentru că acestea la noi, din păcate, nu sunt acoperite. Tot spunem: mamă, copil, vârstnic, dar, după cum vedeţi, lucrurile nu avansează foarte tare în acest domeniu", a spus dr. Herdea.
Preşedintele CNAS a cerut şi mai multă implicare din partea autorităţilor locale în asigurarea de servicii de asistenţă medicală de bază pentru anumite categorii de populaţie.
"Partea cealaltă a piramidei înseamnă asistenţă prespitalicească şi asistenţă medicală de spital şi activităţi conexe actului medical. Aici aştept şi un input din partea administraţiilor locale de peste tot din ţară, pentru a prelua tot ce înseamnă asistenţă comunitară, pacienţi neasiguraţi. Apoi mă duc înspre medicina de prespital, unde aş vorbi despre asistenţă medicală primară, despre asistenţă medicală ambulatorie, despre servicii paraclinice, deci despre cum facem pentru a nu ajunge 80% în spital. Chiar cred că la momentul acesta putem", a menţionat dr. Valeria Herdea.
O altă problemă adusă în discuţie de preşedintele CNAS este performanţa inegală a spitalelor în privinţa serviciilor oferite. "Avem la momentul acesta 372 de spitale de stat şi avem 342 private. Indicele lor de performanţă urmează să fie văzut în timp, dar pot să vă spun cu certitudine că o parte dintre aceste spitale nu reuşesc să atingă ceea ce ne-am dori noi", a precizat dr. Herdea.
"Dacă n-o să facem reformă, degeaba creştem salariile. (...) N-o să se poată anul acesta, ok, dar măcar începem. Dacă n-o să avem curajul să vorbim despre contractul asigurat-asigurător, n-o să facem reformă. A vorbi despre contractul asigurat-asigurător înseamnă să înţeleagă fiecare om că are drepturi atunci când este asigurat, că această casă de asigurări oferă nişte lucruri prin care poate prezerva sănătatea dacă este partener activ cu noi, indiferent pe ce segment. În acelaşi timp, există şi obligaţii în oglindă. Una dintre ele este cea a prezentării, a simplei programări la medicul de familie în luna de naştere", a mai spus preşedintele CNAS.
