Mai multe studii realizate la nivel mondial au arătat că investiţiile în sănătate aduc beneficii economice importante pe termen lung. Atunci când guvernanţii nu mai privesc sănătatea doar ca un simplu cost, ci ca o investiţie, beneficiile economice sunt importante, este concluzia acestor studii. Experţii de la McKinsey Global Institute (MGI) au realizat recent un raport referitor la România pe această temă, care arată că ţara noastră ar putea înregistra o creştere economică suplimentară de circa 26 miliarde dolari până în 2040 dacă ar investi masiv în sănătate.
Raportul arată că astfel de investiţii pot reduce presiunea pe care bolile o pun pe sistemul medical românesc cu până la 36% în următorii 20 de ani.
Experţii MGI au realizat o cercetare detaliată pentru a identifica acei indicatori care pot determina îmbunătăţirea sănătăţii populaţiei şi ulterior au calculat beneficiile sociale şi economice care pot rezulta.
"O sănătate mai bună a populaţiei ar putea însemna un avans economic de aproximativ 26 miliarde de dolari până în 2040, aşadar o creştere totală cu 9% şi una de 0,4% anual. Aproape jumătate dintre beneficiile economice ar putea rezulta dintr-o mai mare implicare pe piaţa muncii, o treime din scăderea problemelor de sănătate, în timp ce restul ar putea rezulta din creşterea productivităţii muncii şi scăderea numărului de decese premature", relevă raportul.
Populaţia României are tendinţa de îmbătrânire şi de scădere, vârsta medie urcând cu 10 ani în ultimele două decenii, până la 43 de ani. În timp ce rata natalităţii a scăzut, cea a deceselor a luat amploare, poziţionând România ca una dintre ţările cu cea mai mare medie a mortalităţii din Europa Centrală şi de Est.
Aproximativ 57% dintre decesele din România sunt provocate de boli cardiovasculare, acestea ocupând primul loc în rândul cauzei mortalităţii.
Aproximativ 63% dintre persoanele care au probleme din cauza sănătăţii precare (incluzând morbiditatea şi mortalitatea) sunt din categoria populaţiei active, ceea ce reprezintă un risc suplimentar pentru economia ţării.
Potrivit raportului, presiunea pe care o reprezintă bolile pentru sistemul medical in România ar putea fi redusă cu 36% în următorii 20 de ani prin utilizarea la scară mai largă a metodelor deja cunoscute, cum ar fi administrarea de vaccinuri, adoptarea unor obiceiuri mai sănătoase, extinderea accesului la asistenţă medicală primară şi îmbunătăţirea accesului la medicamentele prescrise.
În cazul bolilor cardiovasculare, această presiune ar putea scădea şi mai mult - cu 39%.
O strategie naţională de sănătate detaliată şi uşor de accesat, care să includă politici de reducere a bolilor cardiovasculare, ar putea contribui la soluţionarea acestei probleme, consideră experţii MGI.
"Transformarea domeniului sănătăţii la nivel naţional este o provocare, aşa cum au demonstrat încercările de reformă din trecut, dar măsurile luate în criza Covid-19 au arătat că o schimbare rapidă este posibilă atunci când este necesară", a declarat Alexandru Filip, managing partner al biroului McKinsey&Company din România, citat într-un comunicat remis 360medical.ro.
"Dacă ar crea o strategie naţională de sănătate axată pe prevenţie mai degrabă decât pe tratament, România ar putea construi bazându-se pe aceste schimbări şi ar putea să transforme sănătatea într-o prioritate pentru toţi - indivizi, companii şi guverne", a completat managerul.
Raportul mai arată că adoptarea de metode care s-au dovedit de succes în domeniul sănătăţii în alte ţări ar putea aduce un beneficiu suplimentar de 1,70 dolari pentru fiecare dolar investit în economia românească.
Costurile de implementare ar putea fi mai mult decât compensate prin creşterile de productivitate în furnizarea de servicii medicale, conform cercetării MGI.
"Ideea că sănătatea poate fi o investiţie pentru randamentul economic, mai mult decât un simplu cost, a fost în mare parte absentă din discuţiile politice ale ultimilor ani. Confruntarea cu pandemia ne oferă o ocazie unică de a recunoaşte acest fapt şi de a lua măsurile necesare pentru a promova atât sănătatea, cât şi prosperitatea la scară largă. România nu îşi poate permite să rateze această ocazie", a mai spus Alexandru Filip.
