Conform estimărilor ştiinţifice, bolile cardiovasculare afectează aproximativ 1 din 3 români. Asta înseamnă că aproximativ 11 milioane de români suferă de afecţiuni cardiovasculare. Cardiomiopatiile afectează pacienţi de toate vârstele, dar, mai ales tineri, fiind printre principalele cauze de moarte subită la tineri sau la sportivi. Medicii cardiologi, pacienţii şi reprezentanţii sportivilor au cerut, marţi, în cadrul conferinţei „Pompează Viaţă #CardiomiopatiaContează", organizată de Societatea Română de Cardiologie şi Fundaţia Română a Inimii, o mai mare atenţie pentru cardiomiopatii şi măsuri concrete de diagnostic şi tratament pentru această afecţiune.
Bolile cardiovasculare sunt principalele cauze de mortalitate şi morbiditate la nivelul României. Conform celor mai recente raportări OECD, România ocupă unul dintre primele locuri în Europa în ceea ce priveşte mortalitatea din cauze prevenibile sau tratabile.
Reprezentanţii Societăţii Române de Cardiologie şi ai Fundaţiei Române a Inimii au participat marţi la o dezbatere împreună cu reprezentanţi ai autorităţilor, ai medicilor de alte specialităţi, medicilor de familie, ai Agenţiei Naţionale pentru Sport şi ai federaţiilor sportive, pentru a discuta despre impactul cardiomiopatiilor, mai ales în cazul pacienţilor activi, dar şi despre măsuri concrete pentru o mai mare atenţie în diagnosticarea şi tratamentul acestor boli.
Potrivit specialiştilor, cardiomiopatiile, o categorie de afecţiuni care afectează integritatea muşchiului cardiac, sunt adesea subevaluate, în ciuda impactului semnificativ pe care îl exercită asupra pacienţilor şi societăţii din România şi din alte ţări.
În contrast cu alte boli cardiovasculare, cardiomiopatiile manifestă o puternică componentă ereditară, afectând, în principal, tinerii activi. Cu toate acestea, printr-o abordare integrată în ceea ce priveşte informarea, diagnosticarea precoce şi furnizarea adecvată de îngrijire medicală, este posibil să se diminueze atât impactul, cât şi prevalenţa acestor patologii.
„În ultimii 10-15 ani, România a fost pe locul întâi la tot ce e mai rău din punct de vedere al afecţiunilor medicale. Începem în sfârşit să scădem mortalitatea asociată accidentului vascular cerebral (AVC), dar din păcate suntem în continuare pe primul loc la mortalitatea prevenibilă. Cardiomiopatia este o boală care se manifestă prin insuficienţă cardiacă şi diagnosticul e grăbit de semne şi simptome sau, de cele mai multe ori, se manifestă prin moarte subită", a declarat prof. dr. Ovidiu Chioncel, preşedintele Societăţii Române de Cardiologie, potrivit unui comunicat remis presei.
Participanţii la conferinţă au discutat despre necesitatea includerii imediate a cardiomiopatiilor în Strategia Naţională pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare şi Cerebrovasculare care se află, în prezent, în consultare publică în România.
Principalele direcţii de măsuri şi recomandări propuse pentru a fi incluse în cadrul planurilor de sănătate cardiovasculară, cu precădere în Strategia Naţională pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare şi Cerebrovasculare: implementarea unui ecosistem puternic de cercetare şi inovare, inclusiv crearea şi implementarea de registre pentru pacienţi şi sprijinirea cercetării şi inovării în cardiomiopatii; adoptarea unei abordări holistice în asistenţa pacienţilor, cu o atenţie deosebită acordată unei abordări multidisciplinare şi încurajarea asociaţiilor de pacienţi pentru colaborare pentru a le oferi sprijin adecvat; introducerea programelor de screening, detectare precoce şi prevenţie, inclusiv educaţie profesională continuă, promovarea iniţiativelor de educare şi conştientizare în rândul populaţiei generale şi a pacienţilor şi implementarea de controale periodice pentru identificarea bolilor cardiovasculare, informează Agerpres.
O altă recomandare vizează asigurarea accesului la asistenţă cardiologică de specialitate, infrastructuri funcţionale pentru îngrijirea multidisciplinară promptă şi adecvată condusă de cardiologi cu expertiză în cardiomiopatii.
De asemenea planurile de sănătate cardiovasculară ar trebui să prevadă un management eficient al bolii prin pregătirea şi implementarea ghidurilor terapeutice, rambursarea investigaţiilor recomandate (inclusiv a investigaţiilor cardiace cu rezonanţă magnetică , teste genetice) şi a serviciilor medicale necesare.
Este necesară, totodată, promovarea unui stil de viaţă sănătos prin încurajarea alegerilor sănătoase de stil de viaţă, dar şi creşterea conştientizării, reducerea inegalităţilor sociale şi de acces la îngrijire prin prioritizarea îngrijirii accesibile şi calitative şi încurajarea oamenilor să recunoască simptomele, se mai arată în comunicat.
La fiecare 30 de minute un român moare în urma infarctului. Bolile cardiovasculare, principala cauză de deces în România
Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces în România, contribuind cu 57% din totalul deceselor înregistrate la nivel naţional, conform declaraţiilor consilierului prezidenţial Diana Păun, care a subliniat că în fiecare 30 de minute un român moare în urma unui infarct.
„În România, bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză a deceselor... Media în România este de 109 decese la 100.000 de locuitori, în comparaţie cu media Uniunii Europene de 44. (...) Aceste boli sunt cauza principală a deceselor în România, contribuind cu peste jumătate din totalul deceselor înregistrate la nivel naţional. La fiecare 30 de minute, un român moare din cauza unui infarct. (...) Trebuie să luăm în considerare şi consecinţele economice şi sociale semnificative asociate gestionării acestor afecţiuni şi a dizabilităţilor pe care le provoacă", a afirmat Păun în cadrul conferinţei.
Cardiomiopatia poate duce la morbiditate semnificativă şi insuficienţă cardiacă dacă nu este diagnosticată şi tratată la timp . Riscul de a dezvolta o cardiomiopatie este crescut sub influenţa unui stil de viaţă nesănătos. Există, totuşi, şi un aspect genetic important, dar adesea subestimat.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi Grupul de Lucru al Federaţiei de Cardiologie definesc cardiomiopatiile ca fiind „boli ale miocardului asociate cu disfuncţia cardiacă".
Pentru majoritatea pacienţilor care dezvoltă insuficienţă cardiacă, rata mortalităţii se situează la 20% după un an şi la 70-80% după opt ani.
Din cauza manifestărilor clinice comune (fenocopii) cu multiple cauze subiacente (de la boli comune la boli rare sau foarte rare), cardiomiopatiile nu sunt, de obicei, pe deplin înţelese chiar şi în lumea medicală.
Strategia Naţională pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare şi Cerebrovasculare se află, în prezent, în consultare publică în România. În varianta actuală a documentului, nu sunt incluse cardiomiopatiile.
Evenimentul a avut loc în cadrul campaniei „Pompează Viaţă #CardiomiopatiaContează", parte a iniţiativei europene „Cardiomyopathies Matter Roadmap" care îşi propune să abordeze această problemă prin creşterea gradului de conştientizare şi asigurarea faptului că această patologie primeşte o atenţie politică pozitivă din partea factorilor de decizie din sistemul de sănătate.
