Un proiect pilot de evaluare a epuizării fizice şi a stresului profesional în rândul angajaţilor Spitalului de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie "Dr. Victor Babeş" Timişoara a arătat că 56,4% dintre medicii, asistentele medicale, infirmierele, brancardierii şi restul personalului chestionat au un nivel mediu sau ridicat de burnout (epuizare fizică şi stres), a precizat luni managerul unităţii medicale, dr. Cristian Oancea.
Astfel, 55,9% dintre participanţii la studiu suferă de extenuare emoţională, 67,2% au un grad ridicat de stres, iar 64,2% resimt îngrijorare, oboseală şi lipsa odihnei.
De asemenea, cercetarea a constatat o creştere a anxietăţii personalului unităţii medicale, care a ajuns la 34,8%.
"Studiul a arătat ceea ce, din păcate, am bănuit în momentul în care, împreună cu colegii mei, am decis să realizăm acest proiect, unic de altfel în România. Un grad ridicat de epuizare profesională, dar şi personală. Ceea ce lasă urme adânci. Noi nu am putut să ne luăm prea multe zile libere în ultimul an, pentru că era nevoie de fiecare dintre noi. Cum să fi plecat când secţiile erau pline, când oamenii erau în suferinţă?", a declarat dr. Oancea, citat într-un comunicat.
"Ne-a marcat fiecare etapă a acestei pandemii. Nu mai vorbim de gradul ridicat de afectare a calităţii vieţii care, însă, nu este doar în spital, ci fiecare dintre noi îl simte. Studiul va fi transmis Ministerului Sănătăţii şi sunt convins că poate fi aplicat la orice altă unitate sanitară aflată în lupta anti-Covid. De altfel, mai mulţi colegi din ţară ne-au cerut ajutorul şi le vom pune la dispoziţie studiul, dar şi chestionarele, pentru a putea să realizeze şi ei o analiză a stării de epuizare", a completat managerul spitalului.
În etapa a doua a proiectului, participanţii la studiu au avut fie întâlniri personale, fie întâlniri de grup cu psihologul unităţii sanitare, iar rezultatele au arătat că 9,3% dintre cei chestionaţi au şi un anumit grad de depresie.
"Unii colegi au explicat că sunt marcaţi de numărul mare al pacienţilor care au pierdut lupta împotriva Covid-19 în secţia ATI, dar şi de virulenţa cu care loveşte acest cumplit virus. Alţii au evidenţiat dramatismul cazurilor pe care le-au tratat", a precizat psihologul clinician-psihoterapeut al Spitalului "Victor Babeş" Timişoara, Dana Biriş.
"Nu în ultimul rând, un factor important al burnout-ului este munca aproape continuă care ajunge uneori la 10 - 12 ore pe zi, dar şi faptul că cei mai mulţi dintre colegii mei nu reuşesc să se detaşeze de problemele de la spital nici acasă. Astfel se explică cotele ridicate obţinute şi remarcăm nerespectarea conceptului de echilibru între muncă şi viaţa personală", a completat specialistul.
În etapa a treia, s-a urmărit găsirea unor soluţii pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii, dar şi a stării psiho-emoţionale a celor care lucrează în Spitalul "Victor Babeş" Timişoara.
Astfel, au fost gândite şi urmează să fie puse în aplicare o serie de măsuri care privesc acordarea unor zile libere, a concediilor de odihnă restante, dar şi realizarea unor întâlniri periodice.
Spiitalul are în vedere şi reorganizarea muncii pe fiecare compartiment, astfel încât să fie redusă presiunea pe fiecare dintre angajaţi, în funcţie de nevoile fiecăruia, inclusiv prin creşterea schemei de personal, întrucât colectivul este prea mic.
Studiul a fost realizat în perioada februarie - martie pe un eşantion de aproximativ 250 de angajaţi ai spitalului, considerat reprezentativ pentru numărul celor care lucrează în linia întâi împotriva Covid-19.
