Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, şi secretarul de stat Alexandru Rogobete s-au prezentat, luni, la Palatul Victoria, pentru discuţii cu prim-ministrul Marcel Ciolacu. În urma discuţiilor cu premierul, ministrul Sănătăţii a anunţat că se fac demersuri pentru un audit profesional independent la Spitalul Pantelimon. Rafila a declarat că este nevoie de o dezbatere mai largă în societatea românească pe tema modului de tratament al pacienţilor aflaţi în stadii terminale.
„Am decis şi am făcut deja primele demersuri ca să putem să contactăm Societatea Europeană de Anestezie şi Terapie Intensivă, precum şi Societatea Mondială de Anestezie şi Terapie Intensivă, încât să putem realiza un audit profesional medical independent al lucrurilor care s-au întâmplat la Spitalul Pantelimon", a spus Rafila, într-o declaraţie de presă, citat de Agerpres.
Ministrul Sănătăţii a subliniat că îl preocupă în primul rând credibilitatea sistemului de sănătate.
„Mesajul pe care dorim să îl transmitem opiniei publice este cel care trebuie să redea încrederea în profesioniştii din sistemul de sănătate şi să terminăm odată pentru totdeauna cu aceste dispute între diversele specialităţi medicale, între dintre mass media şi unii dintre reprezentanţii corpului medical. Eu sunt în primul rând medic şi apoi sunt Ministrul Sănătăţii. Am o responsabilitate în ceea priveşte credibilitatea sistemului de sănătate, iar tot ceea ce facem noi şi am făcut în aceşti doi ani şi jumătate, începând cu investiţiile, continuând cu reforma în domeniul resurselor umane sau managementului sanitar - toate aceste lucruri au fost făcute pentru a da credibilitate sistemului de sănătate", a mai spus Rafila
„Eu nu am o problemă... nu este vorba despre demisia mea. Eu când plec de la Ministerul Sănătăţii vreau să las lucrurile în ordine din punct de vedere al tuturor argumentelor necesare, pentru ca oamenii să aibă încredere în sistemul de sănătate din România", a mai spus Rafila.
Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a declarat că este nevoie de o dezbatere mai largă în societatea românească pe tema modului de tratament al pacienţilor aflaţi în stadii terminale.
El a răspuns astfel, luni, la plecarea de la Palatul Victoria, după discuţiile avute prim-ministrul Marcel Ciolacu, întrebat despre o eventuală modificare a protocoalelor ATI în urma scandalului declanşat la Spitalul Sfântul Pantelimon.
„Protocoalele ATI, nu, nu se referă neapărat la protocoalele ATI, este vorba despre o discuţie mai largă care trebuie făcută în societatea românească, iar ea se referă la modul de tratament al pacienţilor aflaţi în stadii terminale. Ea nu se poate face doar printr-o decizie administrativă, trebuie să existe o discuţie largă, cu societăţile profesionale, cu organizaţiile de pacienţi, iar lucru acesta se poate face foarte bine având sprijinul acestor societăţi internaţionale (n.r. Societatea Europeană de Anestezie şi Terapie Intensivă şi Societatea Mondială de Anestezie şi Terapie Intensivă - n.r.) ", a declarat Alexandru Rafila.
Întrebat dacă ar urma să se ajungă la opţiunea privind întreruperea tratamentului medical în cazul unui bolnav aflat în stadiul terminal, cum se practică în alte state, ministrul a spus că nu doreşte să facă speculaţii.
„Nu aş vrea să facem niciun fel de speculaţii. Aceste ghiduri şi protocoale de bună practică trebuie să fie supuse dezbaterii publice, iar acceptarea de către societate este esenţială", a declarat Rafila.
Totodată, acesta a subliniat că au început demersurile pentru reabilitarea unor zone din spital, care să dea încredere pacienţilor şi să asigure şi confort profesional personalului de acolo.
„Ne referim, în primul rând, la zona de UPU, la Terapie Intensivă şi la unele dintre secţiile de chirurgie. Este un demers pe care deja l-am început şi sperăm să putem să-l concretizăm în perioada următoare", a menţionat Rafila.
Potrivit ministrului, la Spitalul „Sfântul Pantelimon" urmează să fie implementat şi un proiect de digitalizare.
„Am reuşit să cumpărăm echipamente în 18 spitale, inclusiv la Sfântul Pantelimon. Operaţionalizarea acestor 18 spitale este esenţială, ca ea să se producă până la sfârşitul anului şi să dispară, practic, hârtiile şi să putem să avem o monitorizare perfectă a modului în care pacienţii sunt trataţi în fiecare minut, fără să mai fie nevoie de suportul de hârtie", a afirmat Rafila.
Întrebat dacă i-a prezentat premierului un raport al controlului efectuat de Corpul său de control la Spitalul Sfântul Pantelimon, el a precizat că premierul a cerut o informare extinsă pe acest subiect.
„După cum ştiţi, Corpul de control al primului-ministru a solicitat Ministerului Sănătăţii o informare extinsă şi toate documentele care au rezultat în urma acestui lucru. Le-am trimis aici pentru analiză, la Corpul de control al primului-ministru. Documentele care fac referire la activităţile Corpului de control nu sunt destinate comunicării publice, conform unui Ordin semnat în anul 2021 de cel care era ministru în acea perioadă. Deci, nu au nicio legătură cu mine. Ceea ce vreau să vă spun este că Corpul de control s-a deplasat acolo (la Spitalul Sfântul Pantelimon - n.r.) pentru două plângeri de natură administrativă. În momentul în care am aflat, după deplasarea echipei acolo, am solicitat un reprezentant al Colegiului Medicilor care a preluat imediat acest caz, a trimis Comisia de disciplină, cea care investighează problemele de natură medicală", a declarat Rafila.
Şeful Corpului de control al Ministerului Sănătăţii, Sorin Luca, a demisionat miercurea trecută, în urma situaţiei create la Spitalul Clinic de Urgenţă „Sf. Pantelimon” din Bucureşti.
ora 16:34
Şefa secţiei ATI de la Spitalul Clinic de Urgenţă „Sf. Pantelimon”, Florina Pompilian, a demisionat din funcţie invocând motive personale, potrivit purtătorului de cuvânt al spitalului, Fiorela Mitoiu.
Conducerea secţiei de Anestezie şi Terapie Intensivă (ATI) a Spitalului Clinic de Urgenţă „Sfântul Pantelimon" a fost preluată de dr. Cornelia Tîrîş, medic primar ATI, potrivit Agerpres.
Doctorul Florina Pompilian îşi va continua activitatea în cadrul instituţiei ca medic primar ATI, a precizat sursa citată.
Potrivit spitalului, obiectivele principale ale noii şefe de secţie sunt continuarea activităţii anestezice şi de terapie intensivă în cadrul instituţiei şi restabilirea încrederii în departamentul pe care îl conduce, mai arată sursa citată.
Fosta şefă a secţiei ATI a fost audiată săptămâna trecută de către procurorii Serviciului Omoruri în calitate de martor în dosarul în care două doctoriţe din această secţie au fost arestate preventiv pentru că ar fi provocat decesul unui pacient internat la terapie intensivă, prin scăderea intenţionată a dozei de noradrenalină, cu rol în menţinerea tensiunii arteriale.
Surse judiciare, citate de presă, susţin că ancheta în dosarul Pantelimon ar fi fost extinsă, alte cinci morţi suspecte fiind verificate în prezent de procurori dacă au sau nu legătură cu acuzaţiile de crimă cu premeditare formulate deja împotriva celor doi medici, specialişti Anestezie şi Terapie Intensivă la Spitalul Clinic de Urgenţă „Sf. Pantelimon”.
În urmă cu două săptămâni, dr. Florina Pompilian anunţa că toţi medicii de la Secţia ATI îşi vor da demisia din funcţie, lucru care nu s-a întâmplat după o discuţie cu ministrul Sănătăţii, prof. univ. dr. Alexandru Rafila.
Tot atunci, fosta şefă ATI a pus la îndoială ancheta demarată de procurori în acest caz şi le-a luat apărarea celor două doctoriţe arestate.
Societatea Română de Terapie Intensivă a criticat însă public acuzaţiile aduse de procurori şi a luat poziţie în favoarea medicilor acuzaţi.
Pe 8 august, doctoriţele Maria Alexandra Miron, acuzată de omor calificat şi tentativă la omor calificat, şi Mirela Păiuş, acuzată de omor calificat, ambele cu premeditare, au fost arestate preventiv pentru 30 de zile.
Ancheta în acest caz a fost demarată după ce, în luna aprilie, procurorii au primit o sesizare de la o asistentă angajată la Spitalul „Sf. Pantelimon” cu privire la faptul că, în perioada 4 – 7 aprilie 2024, în Secţia de Anestezie şi Terapie Intensivă (ATI), ar fi decedat 17 pacienţi, ca urmare a reducerii voluntare, de către personalul medical, a dozei de noradrenalină – un neurotransmiţător utilizat pentru creşterea sau menţinerea tensiunii arteriale.
