Spitalul Judeţean Clinic de Urgenţă din Craiova, Spitalul Judeţean de Urgenţă din Târgu Jiu, Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca din Bucureşti, Spitalul Clinic de Urgenţă "Sf. Pantelimon" din Bucureşti şi Spitalul Clinic CF Nr. 2 din Bucureşti se află pe primele locuri în "topul ruşinii" unităţilor medicale din România, realizat de Observatorul Român de Sănătate (ORS) pe baza a 224.480 de chestionare de satisfacţie completate electronic de către pacienţi în 2019.
Topul, care conţine 10 unităţi medicale, mai include Spitalul de Urgenţă Petroşani, Spitalul Clinic "Sf. Maria" Bucureşti, Spitalul Orăşenesc Târgu Cărbuneşti, Spitalul Municipal "Dimitrie Castroian" Huşi şi Spitalul de Obstetrică-Ginecologie Ploieşti.
Acest top cuprinde cele mai mari spitale din România al căror număr de chestionare este de sub 0,1% din numărul de externări, potrivit ORS.
"Am descoperit că Topul Ruşinii - adică spitalele care nu sunt interesate deloc de satisfacţia pacienţilor lor - este dominat în continuare de aceleaşi 4 spitale: Spitalul Floreasca, Spitalul Judeţean din Craiova, Spitalul Judeţean din Târgu Jiu şi Spitalul CF 2 din Bucureşti. Cele 4 spitale refuză constant să solicite feedback din partea pacienţilor lor, în ciuda obligaţiei legale de a o face şi a faptului că aşa ceva e deja o normalitate în spitalele civilizate", a comentat raportul Vlad Mixich, director executiv al Observatorului Român de Sănătate şi membru în board-ul executiv al European Public Health Alliance (EPHA).
La polul opus, cele mai transparente unităţi medicale publice din România sunt Institutul de Boli Infecţioase Marei Balş din Bucureşti (raport de 42.82% între numărul de chestionare completate şi numărul de externări), Spitalul Clinic Municipal Cluj-Napoca (37,35%), Spitalul de Ortopedie şi Traumatologie Azuga (34,75%), Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Cluj (33,09%) şi Institutul Naţional pentru Sănătatea Mamei şi Copilului "Alesandrescu Rusescu" din Bucureşti (33,03%).
Rezultatele includ 102 spitale publice din România care au avut cel puţin 500 de chestionare completate de către pacienţi în 2019.
"Pentru administraţia celorlalte 236 de spitale publice româneşti, satisfacţia pacienţilor trataţi nu reprezintă, deocamdată, un subiect de interes", se arată în raportul ORS.
Începând din 2016, colectarea informaţiilor legate de satisfacţia pacienţilor se face electronic în România, dar numărul de chestionare completate depinde în mare măsură de transparenţa spitalului respectiv.
"Din păcate, deşi respectarea acestei transparenţe este obligatorie prin lege, în majoritatea cazurilor acest lucru nu se întâmplă", menţionează raportul.
