Medicamentele antivirale s-au dovedit eficiente pentru persoanele cu Covid-19 care au simptome uşoare şi se confruntă cu un risc ridicat de spitalizare. Pentru unele dintre aceste persoane, totuşi, virusul revine, iar aceşti pacienţi pot prezenta mai multe simptome şi pot răspândi mai departe virusul. Cercetătorii au descoperit acum o explicaţie plauzibilă.
Tratamentul antiviral bazat pe combinaţia de substanţe active nirmatrelvir şi ritonavir, cunoscut sub denumirea comercială de Paxlovid, este considerat a fi eficient pentru tratarea pacienţilor cu Covid-19. Cu toate acestea, în unele cazuri s-a constatat că virusul revine, iar aceşti pacienţi pot prezenta mai multe simptome şi pot răspândi virusul la alte persoane.
Cercetătorii au descoperit acum o explicaţie plauzibilă, folosind un model matematic de analiză: tratamentul poate lăsa în urmă celule vulnerabile care pot fi infectate de particule virale infecţioase persistente.
Constatările sugerează că un tratament antiviral de zece zile, spre deosebire de tratamentul standard de cinci zile, ar putea fi mai benefic pentru persoanele cu risc ridicat de infecţie gravă
Un raport, publicat marţi de Societatea Americană de Micobiologie, arată că tratamentul cu acest antiviral, în special atunci când este administrat la începutul infecţiei, poate lăsa în urmă celule ţintă care pot fi încă infectate cu virusul. În plus, tratamentul poate să nu elimine complet virusul, lăsând în urmă particule infecţioase care invadează celulele ţintă.
„Dacă, la sfârşitul celor cinci zile de tratament, mai există virus şi celule ţintă, atunci infecţia poate practic să reînceapă”, a declarat într-un comunicat Alan Perelson, doctor în imunologie la Laboratorul Naţional Los Alamos, din Statele Unite, care studiază de peste 40 de ani evoluţia infecţiilor virale şi care a condus studiul.
Deşi antiviralul a demonstrat că opreşte virusurile existente de la replicare, acesta nu elimină particulele virale sau celulele infectate, a constatat laboratorul.
Medicamentul antiviral a fost autorizat de agenţiile de reglementare în domeniul sănătăţii pentru utilizare de urgenţă în decembrie 2021. În 2022, au apărut rapoarte despre cazuri în care pacienţii au răspuns mai întâi la tratament şi apoi au prezentat o revenire a bolii.
Pentru a înţelege mai bine mecanismul de bază, laboratorul Los Alamos a folosit un model matematic pentru a analiza modificările încărcăturii virale în cazul a 51 de pacienţi, toţi trataţi cu acest antiviral şi dintre care 20 au experimentat un caz de revenire. Datele clinice au provenit de la spitalul american Massachusetts General.
Modelul a încorporat ceea ce ştiau cercetătorii despre modul în care încărcătura virală se modifică pe parcursul unei infecţii. Cantitatea de virus creşte rapid la început şi atinge un nivel maxim după 3 sau 4 zile, când apar simptomele. Celulele din organism răspund prin secretarea unei proteine numite interferon care interferează cu infecţia. Pe parcursul primei săptămâni, sistemul imunitar adaptiv răspunde prin producerea de anticorpi care acoperă virusul şi împiedică răspândirea şi infecţia.
„Adevărata eliminare a virusului este realizată de răspunsul imun adaptiv”, explică dr. Perelson.
Atunci când cercetătorii au adăugat la model datele pacienţilor cu privire la tratamentul antiviral, ei au observat că dinamica s-a schimbat. În timp ce virusul rămas nu se mai putea replica, acesta încă putea infecta celulele care nu fuseseră ucise de virus sau care nu erau protejate de interferon. În special, începerea tratamentului antiviral mai devreme a conservat mai multe celule ţintă, ceea ce a crescut probabilitatea unei reveniri după întreruperea tratamentului.
Standardul de îngrijire ercomandă pacienţilor să ia tratament antiviral timp de cinci zile. Noul studiu sugerează însă că un tratament de zece zile ar putea reduce mai eficient riscul de revenire a infecţiei virale. Această durată poate oferi organismului suficient timp pentru a dezvolta un răspuns imun robust.
Studiul a fost publicat marţi în Journal of Virology.
