Scleroza multiplă este o afecţiune autoimună cronică în care sistemul imunitar atacă în mod eronat creierul şi măduva spinării, afectând comunicarea dintre creier şi restul corpului. În timp ce mulţi pacienţi prezintă episoade de remisie şi recidivă, o parte dintre ei evoluează spre forma progresivă, caracterizată printr-un declin neurologic constant pentru care nu există terapii eficiente.
Un nou studiu oferă indicii importante despre mecanismele celulare care întreţin inflamaţia şi degenerarea nervoasă în forma progresivă a sclerozei multiple (SM), una dintre cele mai debilitante boli neurologice.
O echipă internaţională de cercetători a identificat un tip neobişnuit de celule cerebrale care par să joace un rol central în agravarea bolii, deschizând o posibilă direcţie către tratamente mai eficiente.
Pentru a înţelege mai bine procesele implicate, cercetătorii de la Universitatea Cambridge, din Marea Britanie, şi Institutul Naţional pentru Îmbătrânire, din Statele Unite, au folosit o metodă denumită „boală în eprubetă”, care presupune prelevarea de celule din pielea pacienţilor cu SM progresivă şi reprogramarea acestora în celule stem neuronale induse (iNSC), capabile să se transforme în diverse tipuri de celule ale creierului.
Analizând aceste culturi celulare, echipa a observat că o parte dintre celule reveneau la o stare de dezvoltare timpurie, transformându-se într-un tip rar de celule numite „radial glia-like” (asemănătoare celulelor gliale radiale). Acestea au fost mult mai numeroase, de aproximativ şase ori, în probele provenite de la pacienţii cu SM progresivă comparativ cu probele de control, motiv pentru care au fost denumite DARG (disease-associated radial glia-like cells - celule gliale radiale asociate bolii).
Aceste DARG prezintă caracteristici tipice celulelor gliale radiale, care în mod normal au un rol esenţial în dezvoltarea creierului, acţionând ca suport structural şi ca bază pentru dezvoltarea altor tipuri de celule nervoase. Surprinzător, aceste celule nu doar că revin la o stare de dezvoltare timpurie dar prezintă şi semne de îmbătrânire prematură (senescenţă celulară), un proces care contribuie la degradarea ţesutului nervos.
Analizele genetice au arătat că DARG-urile au un profil epigenetic distinct ( un set specific de modificări chimice care reglează activitatea genelor), ceea ce le face extrem de sensibile la interferoni, molecule implicate în răspunsul inflamator. Această reacţie exagerată ar putea explica inflamaţia persistentă observată în SM progresivă.
„Am descoperit un mecanism celular nestudiat până acum, care pare central pentru inflamaţia cronică şi neurodegenerarea ce caracterizează forma progresivă a sclerozei multiple. Aceste celule nu doar că funcţionează defectuos, ele par să amplifice activ daunele, emiţând semnale inflamatorii ce accelerează îmbătrânirea prematură a celulelor din jur şi creează un mediu toxic pentru creier”, a declarat coautorul principal al cercetării, profesorul Stefano Pluchino, din cadrul Departamentului de Neuroştiinţe Clinice al Universităţii Cambridge, citat într-un comunicat.
Rezultatele au fost confirmate prin compararea datelor obţinute în laborator cu mostre de ţesut cerebral prelevate post-mortem de la pacienţi cu SM progresivă. Cercetătorii au observat că celulele DARG se localizează în special în leziunile cronice active, zonele în care inflamaţia şi distrugerea neuronală sunt cele mai pronunţate, fiind situate în apropierea celulelor imunitare.
Prin izolarea acestor celule şi studierea interacţiunilor lor cu alte tipuri de celule ale creierului, echipa speră să clarifice modul în care comunicarea celulară contribuie la progresia bolii. Descifrarea acestui „dialog toxic” ar putea deschide calea către noi terapii care să blocheze sau să corecteze disfuncţiile celulelor DARG.
„Lucrăm acum pentru a descifra mecanismele moleculare din spatele acestor celule şi pentru a testa potenţiale tratamente. Dacă reuşim să le neutralizăm sau să le readucem la funcţionarea normală, ar putea fi primul pas către terapii care modifică în mod real evoluţia sclerozei multiple progresive”, a explicat dr. Alexandra Nicaise, coautoare a studiului.
Descoperirea, publicată pe 10 octombrie, în revista Neuron, reprezintă un progres semnificativ în înţelegerea biologiei bolii. Cercetătorii cred că aceste celule DARG ar putea fi implicate şi în alte afecţiuni neurodegenerative, precum glioblastomul sau malformaţiile vasculare cerebrale, până acum greu de explicat din punct de vedere celular.
