Există numeroase motive pentru a evita alimentele ultraprocesate, printre care se numără legătura cu bolile cardiovasculare, diabetul şi obezitatea, însă un risc crescut de cancer pulmonar ar putea fi un alt motiv important, sugerează un nou studiu.
Alimentele ultraprocesate conţin ingrediente „niciodată sau foarte rar utilizate în bucătării, ori categorii de aditivi care au rolul de a face produsul final mai gustos sau mai atrăgător”, conform Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite (Food and Agriculture Organization of the United Nations).
Aceste ingrediente, regăsite în produse precum băuturile carbogazoase, chipsurile, supele ambalate, nuggets-urile de pui şi îngheţata, pot include conservanţi împotriva mucegaiului sau bacteriilor, coloranţi artificiali, emulgatori care împiedică separarea ingredientelor într-un produs alimentar, precum şi zahăr, sare şi grăsimi adăugate sau modificate pentru a spori atractivitatea produselor.
Potrivit unui nou studiu, publicat marţi, în revista de pneumologie Thorax, persoanele cu un consum ridicat de alimente ultraprocesate sunt cu 41% mai predispuse de a fi diagnosticate cu cancer pulmonar comparativ cu cele care le consumă cel mai puţin, chiar şi după ajustarea pentru alţi factori precum fumatul.
În anul 2020, la nivel mondial, s-au înregistrat aproximativ 2,2 milioane de cazuri noi şi 1,8 milioane de decese cauzate de cancerul pulmonar, au precizat cercetătorii.
Pentru acest studiu, ei au analizat datele a peste 100.000 de persoane care au completat Chestionarul de Frecvenţă Alimentară din cadrul Studiului Naţional de Sănătate şi Nutriţie (National Health and Nutrition Examination Survey’s Food Frequency Questionnaire), furnizând detalii despre obiceiurile lor alimentare. Informaţiile au fost apoi comparate cu datele medicale privind diagnosticele de cancer pulmonar.
În medie, participanţii consumau aproape trei porţii de alimente ultraprocesate pe zi, cele mai frecvente fiind mezelurile, băuturile răcoritoare dietetice sau cu cofeină, ori băuturi răcoritoare decofeinizate, au precizat autorii studiului.
„Procesarea industrială modifică structura alimentară, afectând disponibilitatea şi absorbţia nutrienţilor şi generând în acelaşi timp contaminanţi nocivi”, notează autorii studiului.
Aceştiaau evidenţiat în mod special acroleina, o substanţă toxică ce poate rezulta din arderea tutunului, a lemnului, a plasticului, a benzinei şi din gătirea grăsimilor şi uleiurilor la temperaturi ridicate, conform Centrelor pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor (CDC) din Statele Unite. Cercetătorii au mai sugerat că şi materialele de ambalare ar putea juca un rol în apariţia acestei probleme.
Studiul a fost unul de tip observaţional, ceea ce înseamnă că, deşi a utilizat metode clare şi riguroase, nu poate confirma cu certitudine o relaţie de cauzalitate între alimentele ultraprocesate şi cancerul pulmonar, ci doar evidenţiază o asociere între cele două, a precizat dr. David Katz, specialist în medicina de preveţie şi a stilului de viaţă, fondator al organizaţiei nonprofit True Health Initiative, un grup internaţional de experţi specializaţi în medicină fundamentată pe dovezi, care nu a fost implicat în acest studiu.
„Studiul oferă indicii convingătoare că alimentele ultraprocesate ar putea avea un rol în amplificarea riscului de cancer pulmonar”, a declarat medicul marţi, pentru CNN.
Datele studiului
Un număr total de 101.732 de persoane (50.187 bărbaţi şi 51.545 femei, cu vârsta medie de 62 de ani) care au completat un chestionar privind obiceiurile lor alimentare la începutul participării în studiu au fost incluse în analiză. Alimentele au fost clasificate în patru categorii: neprocesate sau minim procesate, cu ingrediente culinare procesate, procesate şi ultraprocesate.
Cercetătorii s-au concentrat în special pe alimentele ultraprocesate care includeau smântână, cremă de brânză, îngheţată, iaurt îngheţat, alimente prăjite, pâine, produse de panificaţie, gustări sărate, cereale pentru micul dejun, tăiţei instant, supe şi sosuri cumpărate din comerţ, margarină, produse de cofetărie, băuturi carbogazoase, sucuri de fructe îndulcite, hamburgeri şi sandvişuri hot-dog din restaurante sau magazine, precum şi pizza.
Participanţii care au consumat cele mai multe alimente ultraprocesate au avut un risc cu 41% mai mare de a fi diagnosticaţi cu cancer pulmonar, comparativ cu cei care au consumat cel mai puţin.
Cele trei tipuri de alimente cel mai frecvent întâlnite au fost mezelurile (11%), băuturile răcoritoare dietetice sau cu cofeină (puţin peste 7%) şi băuturile răcoritoare decofeinizate (aproape 7%).
Participanţii au fost monitorizaţi timp de 12 ani, perioadă în care au fost diagnosticate 1.706 cazuri noi de cancer pulmonar, dintre care 1.473 au fost cazuri de cancer pulmonar fără celule mici (NSCLC), iar 233 de cancer pulmonar cu celule mici (SCLC).
După ajustarea pentru factori potenţial influenţi, inclusiv fumatul şi calitatea generală a dietei, s-a constatat că participanţii cu cel mai mare consum de alimente ultraprocesate erau cu 41% mai predispuşi să fie diagnosticaţi cu cancer pulmonar decât cei cu un consum minim.
În ansamblu, riscul de diagnosticare cu NSCLC era cu 37% mai mare, iar cel pentru SCLC cu 44% mai ridicat.
Autorii au subliniat faptul că, întrucât studiul a fost unul observaţional nu se pot trage concluzii ferme cu privire la relaţia cauză-efect, între alimentele ultraprocesate şi cancerul pulmonar. De asemenea, cercetătorii au admis că nu au putut include în analiză intensitatea fumatului, un factor care ar fi putut influenţa rezultatele, iar datele privind alimentaţia au fost colectate o singură dată, fără posibilitatea de a surprinde eventuale modificări în timp. În plus, numărul cazurilor de cancer diagnosticate a fost relativ mic, spun autorii.
Totuşi, ei subliniază valoarea nutriţională scăzută a alimentelor ultraprocesate şi conţinutul lor excesiv de sare, zahăr şi grăsimi.
Potrivit acestora, creşterea consumului de alimente ultraprocesate ar putea fi un factor care a contribuit la creşterea globală a obezităţii, bolilor cardiovasculare, tulburărilor metabolice, cancerului şi mortalităţii, întrucât aceste alimente sunt factori de risc confirmaţi pentru astfel de afecţiuni.
„Nu putem spune, pe baza acestui studiu, că alimentele ultraprocesate cauzează cancer, deoarece este un studiu observaţional, aşa că vorbim despre asocieri, nu despre efecte directe. Totuşi, el consolidează argumentul pentru a analiza mai atent mediul alimentar în care trăiesc mulţi oameni, unde alimentele ultraprocesate sunt ieftine, comode şi intens promovate, devenind astfel o alegere frecventă pentru mulţi”, a declarat Rob Hobson, nutriţionist şi autor al cărţii Unprocess Your Family Life, pentru publicaţia The Independent.
Un alt studiu, publicat anul trecut, a asociat alimentele ultraprocesate cu 32 de efecte nocive asupra sănătăţii, inclusiv un risc crescut de boli de inimă, cancer, diabet de tip 2, tulburări de sănătate mintală şi moarte prematură.
