Virusul varicelei și virusurile herpetice pot interacționa pentru a declanșa Alzheimer, spun specialiștii
Un nou studiu a constatat că două virusuri foarte frecvente, întâlnite la majoritatea oamenilor, virusurile varicelei și herpetice, ar putea interacționa pentru a provoca boala Alzheimer. Vaccinurile pentru unul dintre virusuri par să reducă șansele pentru această boală. Cercetările mai sugerează că și alte virusuri comune ar putea conduce la dezvoltarea bolii Alzheimer.
O echipă de cercetători de la universitatea Tufts, din Massachusetts, Statele Unite, au arătat într-un studiu recent că o combinație între virusuri foarte frecvent întâlnite ar putea fi o cauză principală a bolii Alzheimer.
Virusul responsabil pentru varicela și zona zoster poate activa un virus herpes latent, puternic asociat în starea sa activă cu Alzheimer.
Virusul varicelo-zosterian (VZV) este virusul care provoacă varicelă (chickenpox) în copilărie și poate provoca zona zoster mai târziu în viața de adult.
Mai mult de 95% dintre adulți experimentează varicela în timpul copilăriei și adolescenței, spune autorul corespondent al studiului, prof. David Kaplan, de la Tufts. Virusul rămâne apoi în organism.
Cercetătorii spun că vârsta, imunosupresia și declinul sistemului imunitar odată cu vârsta sunt factori care pot trezi VZV, cauzând zona zoster la un adult.
Până la acest studiu, VZV a fost legat de Alzheimer, dar conexiunea a fost neclară, iar mecanismele nu se cunoșteau, spune dr. Ruth Itzhaki, profesor invitat la universitatea Oxford și profesor emerit la universitatea Manchester, coautoarea studiului.
Recentul studiu a constatat că atunci când VZV devine activ în zona zoster, reactivează virusul latent herpes simplex de tip 1 (HSV-1), un virus de tip ADN.
În 2021, dr. Itzhaki a publicat un studiu care compilează un corp semnificativ de cercetare, și în care arăta o asociere între activarea HSV-1 și Alzheimer.
HSV-1 este și el extrem de frecvent, cu 50% până la 80% dintre adulți care poartă acest virus în organism. Când forma orală sau genitală a virusului herpetic este activă, poate provoca răni dureroase la locul infecției.
„Ceea ce se știe acum este că bolile infecțioase, în general, conferă un risc pentru Alzheimer, iar rezultatele noastre explică acest lucru pentru zona zoster. Studiem acum dacă este cazul și altor infecții. Dacă da, atunci ar explica riscul major pe care îl prezintă bolile infecțioase”, a explicat dr. Itzhaki.
Dacă am reuși să ne concentrăm mai mult eforturile asupra strategiilor preventive de tratare a acestor specii microbiene înainte de a avea șansa să facă ravagii în organism, am putea gestiona poate mai bine prevenirea Alzheimerului, a mai precizat prof. Kaplan.
Studiul a fost publicat la începutul lunii, în The Journal of Alzheimer’s Disease.
Activarea HSV-1 și boala Alzheimer
„Treizeci de ani de dovezi generate de laboratorul nostru, și, ulterior, de către mulți alți cercetători sugerează că HSV-1 este o cauză majoră în Alzheimer, deși boala este, evident, multifactorială”, a completat dr. Itzhaki.
Potrivit prof. Kaplan, o serie de factori au fost raportați în reactivarea HSV-1 din starea sa latentă, inclusiv stresul și stările de boală. Dr. Itzhaki spune că și imunosupresia, lumina UV, și menstruația pot fi factori declanșatori.
Autorii studiului au precizat că există dovezi că ambele virusuri (HSV-1 și VZV) se pot activa după boala Covid-19.
Cercetătorii au depus multe eforturi în dezvoltarea unor vaccinuri pentru HSV-1, dar până în prezent nu există niciun vaccin de succes. Unii cercetători cred că vaccinurile ARNm ar putea fi o cale de urmat.
Între timp, deși nu există un vaccin pentru HSV-1, există vaccinuri împotriva zonei zoster. Ideea că oprirea virusului varicelo-zosterian ar putea ajuta la evitarea bolii Alzheimer este susținută de cercetări anterioare și de acest studiu recent, care a constatat că cei care au primit un vaccin împotriva zonei zoster au fost asociați cu un risc mai redus pentru Alzheimer.
Oamenii de știință spun că pe măsură ce îmbătrânim, există dovezi științifice că angajarea într-o activitate fizică, o dietă echilibrată și menținerea creierului activ și angajat, sunt benefice pentru corpul și creierul uman.
Niciun comentariu!
Poți adăuga unul pentru a porni o conversație.