Un studiu publicat luna aceasta arată că numărul persoanelor care suferă de depresie, fără a apela însă la tratament este în creștere, în Statele Unite, ceea ce ar putea reprezenta o accelerare a crizei de sănătate publică.
În 2020, aproape 1 din 10 americani și aproape 1 din 5 adolescenți și adulți tineri au raportat că se confruntă cu depresia, a constatat un studiu realizat de facultatea de sănătate publică a universităților Columbia și City University, din New York.
Studiul a mai remarcat o largă răspândire a creșterii numărului de persoane afectate de depresie, fără creșterea proporțională a tratamentului.
Descoperirile au fost publicate luni, în American Journal of Preventive Medicine.
Datele au fost extrase din Sondajul național 2015-2020 privind sănătatea și consumul de medicamente, un studiu reprezentativ la nivel național pentru persoanelor din Statele Unite cu vârsta de peste 12 ani.
Depresia majoră este cea mai frecventă tulburare mintală din SUA și este cel mai puternic factor de risc pentru comportamentul suicidar.
Descoperirile anterioare arată creșteri ale numărului persoanelor care suferă de depresie în populația SUA de la 6,6% în 2005 la 7,3% în 2015.
„Studiul nostru actualizează estimările răspândirii depresiei la populația americană până în anul 2020 și confirmă incidența creșterii depresiei din 2015 până în 2019, reflectând o criză de sănătate publică care se intensifica în Statele Unite chiar înainte de debutul pandemiei”, a declarat Renee D. Goodwin, profesor adjunct la Departamentul de Epidemiologie de la Columbia și profesor la City University din New York, autorul principal al studiului.
Efectul net al acestor tendințe sugerează o accelerare a crizei de sănătate publică, spun autorii studiului.
În 2020, 9% dintre americanii cu vârsta de peste 12 ani au experimentat un episod depresiv major în ultimul an.
Depresia fost mai frecventă în rândul adulților tineri cu vârsta cuprinsă între 18 și 25 de ani, cu puțin mai mult de 1%, și în rândul adolescenților cu vârsta cuprinsă între 12 și 17 ani (16,9%).
Depresia a crescut cel mai rapid în rândul adolescenților și adulților tineri, în aproape toate grupurile de gen, rasă/etnică, venituri și educație.
În cazul adulților cu vârsta de peste 35 de ani, incidența depresiei nu s-a schimbat, în tim ce în general, dorința de a căuta ajutor a rămas constant scăzutăâ
.„Rezultatele noastre au arătat că majoritatea adolescenților cu depresie nu au spus și nici nu au discutat cu un profesionist din domeniul sănătății despre simptomele depresiei și nici nu au primit tratament farmacologic din 2015 până în 2020”, a menționat profesorul Goodwin.
Incidența depresiei în rândul persoanelor albe non-hispanice a depășit-o pe cea a tuturor celorlalte grupuri de rasă/etnie.
Depresia a fost, de asemenea, constant mai ridicată în rândul femeilor comparativ cu bărbații și în rândul adulților care nu erau căsătoriți în prezent sau anterior.
Deși a existat o creștere a numărului persoanelor care suferă de depresie din 2015 până în 2019 în rândul celor din fiecare grup de venit, numărul preponderent crescut al persoanelor care suferă de depresie a fost evident în rândul celor cu cel mai mic venit pe gospodărie.
„Nivelul crescut și concentrația depresiei netratate în rândul adolescenților și adulților tineri sunt deosebit de problematice, deoarece depresia netratată la începutul vieții este predictivă pentru un risc crescut de probleme suplimentare de sănătate mintală care apar ulterior”, a spus profesorul Goodwin.
Consecințele pe termen scurt și lung ale pandemiei asupra depresiei nu sunt încă clare, dar aceste estimări sunt un punct de plecare necesar pentru cuantificarea impactului pandemiei asupra sănătății mintale, a mai afirmat profesorul.
În opinia sa, extinderea campaniilor bazate pe dovezi și pe comunitate, adresate publicului, și care să promoveze dorința de a cere ajutor, intervenția timpurie, prevenirea și educația despre depresie, sunt absolut necesare în regim de urgență.
Niciun comentariu!
Poți adăuga unul pentru a porni o conversație.