VIDEO Critici dure după ce consilierii autorității americane de reglementare FDA au votat împotriva terapiei cu substanțe psihoactive ca potențial tratament pentru sindromul de stres posttraumatic

VIDEO Critici dure după ce consilierii autorității americane de reglementare FDA au votat împotriva terapiei cu substanțe psihoactive ca potențial tratament pentru sindromul de stres posttraumatic
iunie 21 13:06 2024
Articol scris de:
Timp citire articol: 18 minut(e)

Sindromul de stres posttraumatic (PTSD) reprezintă tulburări psihiatrice care apar după un eveniment traumatizant şi care afectează aproximativ 5% din populaţia americană. Persoanele în cauză sunt mai predispuse la comportamente sinucigaşe şi la dependenţă de droguri. În Statele Unite există în prezent doar două tratamente autorizate, dar acestea nu sunt întotdeauna eficiente. 

Votul unui comitet consultativ de experţi ai autorității americane de reglementare în domeniul sănătății, FDA, împotriva utilizării MDMA (metilen-dioxi-metamfetamina), ca parte a terapiei pentru PTSD a provocat o reacție puternică în rândul cercetătorilor care studiază drogurile psihedelice.

În ultimii 25 de ani nu au existat tratamente noi pentru PTSD, așa că speranțele erau mari pentru terapia asistată de MDMA.

Aproximativ 13 milioane de americani (5% din populaţie) se luptă cu tulburarea de stres posttraumatic , care intervine după un eveniment traumatizant. Terapiile existente aduc beneficii doar pentru o parte dintre pacienți, iar noi tratamente sunt extrem de necesare, potrivit psihiatrilor care se luptă cu amploarea problemei.

În acest context, a existat o dezamăgire în rândul specialiștilor atunci când un comitet consultativ al Administrației americane pentru alimente și medicamente (FDA) a votat la începutul acestei luni împotriva unei terapii despre care mulți au sperat că ar putea oferi primul tratament nou pentru PTSD din ultimii 25 de ani.

MDMA este un drog psihoactiv sintetic din familia amfetaminelor și a fost prezentat ca având beneficii terapeutice pentru persoanele care suferă de anumite tulburări de sănătate mintală.

De atunci, mai mulți experți care studiază medicamentele psihedelicele s-au pronunțat în sprijinul terapiei MDMA pentru PTSD și au criticat dur recomandările Comitetului consultativ pentru medicamente psihofarmacologice al FDA.

Unii cercetători sunt încă optimiști că tratamentul ar putea fi aprobat atunci când FDA va da decizia finală în luna august.

În timp ce MDMA, cunoscut și sub numele de ecstasy sau molly, este inclus în Statele Unite pe lista principală a substanțelor controlate și, prin urmare, este ilegală în afara cercetării, există un număr tot mai mare de studii care sugerează că, atunci când este utilizată împreună cu psihoterapia, ar putea avea potențial pentru tratarea PTSD și a altor afecțiuni psihice.

Înainte de verdictul experților, aprobarea de către FDA a terapiei asistate cu MDMA pentru PTSD părea probabilă, spune Sandeep Nayak, profesor asistent de psihiatrie la Universitatea Johns Hopkins, care investighează psihedelicele ca tratamente pentru consumul de substanțe și tulburările de dispoziție.

Aproximativ două treimi dintre persoanele care au primit trei sesiuni de MDMA și terapie prin discuții libere nu mai îndeplineau condițiile pentru un diagnostic de PTSD la sfârșitul a două studii clinice de fază 3 (avansată).

Este un rezultat ce „aproape dublează progresul obținut față de cel al medicamentelor existente”, spune Gül Dölen, cercetător în neuroștiințe la Universitatea californiană Berkeley, care cercetează mecanismele prin care psihedelicele obțin efecte terapeutice.

„Mai mult, [tratamentul] a dus la îmbunătățiri durabile la acești pacienți, care au durat cel puțin șase luni”, spune el, potrivit BBC.

Aproximativ jumătate dintre persoanele care se înscriu în tratamentele actuale pentru PTSD renunță la ele, ceea ce este „absurd”, spune Loree Sutton, psihiatru și general de brigadă în retragere în armata americană.

Ea spune că noile tratamente sunt esențiale. „Trebuie să facem mai bine”.

„Chiar dacă există riscuri, trebuie să realizăm că nu putem să nu lăsăm acest tratament să fie disponibil”, adaugă Rachel Yehuda, profesor de psihiatrie și neuroștiințe la facultatea de medicină Icahn de la Mount Sinai, din New York, care a efectuat studii privind efectele terapiei asistate de MDMA pentru PTSD.

„Fără această terapie, lăsăm prea mulți oameni într-o suferință în care nu e nevoie să se afle, iar acest lucru nu este corect”, a declarat ea.

În prezent, FDA analizează o cerere din partea companiei farmaceutice Lykos Therapeutics, cu sediul în California, pentru utilizarea capsulelor de MDMA luate împreună cu psihoterapia în tratamentul PTSD.

În cadrul recentei reuniuni consultative a FDA, membrii comitetului au citat defecte aparente în proiectarea studiului și în colectarea datelor.

Audierea, care a durat nouă ore, s-a încheiat cu decizia membrilor comitetului, care au votat împotrivă, cu 9 -2 că datele disponibile care utilizează MDMA nu arată că medicamentul este eficient” pentru PTSD și respectiv cu 10-1 că beneficiile MDMA nu sunt mai mari decât riscurile.

Votul a evidențiat unele dintre complexitățile cu care se confruntă autoritățile de reglementare atunci când evaluează terapiile psihedelice.

Criticii subliniază faptul că doar un singur membru al comitetului consultativ al FDA avea expertiză în domeniul psihedelicelor și susțin că este posibil ca acest comitet să fi înțeles greșit anumite aspecte ale tratamentului.

„Există atât de multe probleme și unghiuri diferite în această dispută”, spune Franklin King, psihiatru la Spitalul american Mass General Hospital și facultatea de medicină Harvard, care supraveghează un studiu privind terapia asistată cu psilocibină pentru sindromul colonului iritabil și un altul privind terapia asistată cu MDMA pentru fibromialgie.

„Cea mai mare problemă este că membrii comitetului consultativ au arătat într-adevăr un fel de lipsă de cunoștințe uimitoare despre acest subiect”, spune el.

De exemplu, comisia de experți a petrecut ceva timp dezbătând dacă ar trebui să voteze cu privire la eficacitatea și siguranța „medicamentului” sau a modelului de terapie asistată de medicamente pe care studiile clinice l-au investigat.

Excluderea terapiei de la evaluarea eficacității „nu are sens, din punct de vedere științific”, spune Eduardo Schenberg, director al Instituto Phaneros, un grup de cercetare și terapie psihedelică din São Paolo, Brazilia, care a efectuat cercetări privind psihoterapia asistată cu MDMA pentru victimele abuzurilor sexuale cu tulburări grave de stres post-traumatic.

BBC i-a contactat pe cei 11 membri ai comitetului pentru a-i întreba dacă au vreun răspuns la criticile aduse de cercetătorii citați în acest articol.

Unul dintre membri, Kim Witczak, un avocat al siguranței medicamentelor și reprezentantul consumatorilor în cadrul comitetului, a răspuns.

„Acesta este un teritoriu nou și trebuie să fie parcurs cu atenție”, a scris ea într-un e-mail. „Momentul de a fi precauți este acum, nu după aceea”.

Votul comitetului nu este obligatoriu, dar ar putea influența decizia FDA de a aproba tratamentul, care va fi anunțată până la 11 august.

Din punct de vedere tradițional, FDA a refuzat să aprobe 67% dintre medicamentele care au primit un vot negativ din partea comitetelor sale consultative.

Un purtător de cuvânt al FDA a refuzat o solicitare de interviu, citând statutul de cerere în curs de examinare. Dar mai jos sunt prezentate principalele domenii de dezbatere ridicate de comitet în legătură cu tratamentul și motivele pentru care mulți experți cred că acesta ar putea fi totuși aprobat.

Problema studiului care nu a fost orb/mascat (dezvăluire funcțională). Conceptul de orbire în studiile clinice pentru cercetarea și dezvoltarea medicamentelor

Orbirea este o procedură prin care una sau mai multe părți implicate într-un studiu nu sunt informate cu privire la brațele de tratament la care au fost repartizați participanții, cu alte cuvinte, ce tratament a fost primit. Orbirea este un aspect important al oricărui studiu realizat pentru a evita și a preveni părtinirea conștientă sau inconștientă în proiectarea și executarea unui studiu clinic.

Încă de la început, membrii comitetului și-au exprimat îngrijorarea cu privire la faptul dacă ar putea avea încredere în rezultatele pozitive ale studiilor întrucât acestea nu au fost realizate în orb.

O problemă primară a fost legată de capacitatea participanților de a spune dacă au primit un placebo sau un medicament activ – ceea ce are potențialul de a influența rezultatul capturat în date, în comparație cu un studiu orb, în care subiecţii nu ştiu în care grup se află.

Mai mult de 90% dintre persoanele din grupul MDMA și 75% din grupul placebo au ghicit corect brațul de tratament în cel de-al doilea studiu de fază 3.

Dezvăluirea funcțională a fost dezbătută în literatura științifică timp de decenii, spune Sutton, și apare în special în cazul intervențiilor care produc efecte puternice, dar este deosebit de pronunțată în special în studiile privind medicamentele cu efecte psihoactive.

„Cu toții ne luptăm cu aceste probleme de proiectare (a studiilor n.r.)”, spune Harriet de Wit, profesor de psihiatrie și neuroștiințe comportamentale la Universitatea din Chicago, care a efectuat cercetări ample asupra MDMA și a altor droguri psihoactive.

Mai mulți membri ai comitetului și-au exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că terapia prin conversație nu a fost standardizată în toate locurile de desfășurare a studiilor clinice.

FDA este conștientă de provocările și complexitatea terapiei asistate de MDMA, spune Amy Emerson, director executiv al Lykos Therapeutics.

Ea spune că agenția a lucrat cu compania sa și cu organizația non-profit mamă a acesteia, Asociația multidisciplinară pentru studii psihedelice (Maps), la proiectarea studiilor clinice timp de aproximativ 20 de ani.

„Este aproape ca și cum ar fi fost o surpriză totală faptul că acesta a fost proiectul de studiu, când, de fapt, FDA însăși l-a aprobat“, spune Natalie Gukasyan, profesor asistent de psihiatrie la Centrul medical Irving de la Universitatea Columbia, ale cărei cercetări se concentrează pe înțelegerea și optimizarea siguranței și eficacității terapiei asistate de psihedelice.

Potrivit acesteia, FDA însăși a declarat că un studiu poate fi bine controlat chiar și în cazul în care nu este orb. În cazul terapiei asistate cu MDMA, „nu cred că doar ne-orbirea ar putea explica amploarea și durabilitatea” rezultatelor, spune ea. În opinia sa, tratamentul pare „eficient”.

Cu toate acestea, în cadrul reuniunii comitetului, Paul Holtzheimer, director adjunct de cercetare la Centrul Național pentru PTSD al Departamentului pentru Veterani din Statele Unite și profesor de psihiatrie și chirurgie la facultatea de medicină Dartmouth Geisel, a declarat că nu este „convins de eficacitatea acută a tratamentului”, așa cum au demonstrat datele raportate în studiile de fază 3.

„Diferența dintre grupul activ și cel cu placebo este semnificativă din punct de vedere statistic după analizele [autorilor], dar relativ mică, astfel încât cred că nu poate fi deloc exclus rolul prejudecății așteptărilor ca fiind potențial responsabil pentru o mare parte din această diferență”, a declarat acesta.

O altă problemă ridicată de comitet a fost faptul că 40% dintre participanți luaseră MDMA înainte – majoritatea de ordinul a două până la patru ori în ultimii 10 ani.

Comitetul și-a exprimat îngrijorarea că persoanele care au căutat acest drog ilegal au avut probabil o părere mai favorabilă despre acesta înainte de a participa la studiu, ceea ce ar putea introduce o prejudecată pozitivă.

Dar datele raportate în studii nu au relevat nicio diferență statistică între cei care au încercat sau nu MDMA înainte, spun specialiștii.

Persoanele care au încercat MDMA în afara unui cadru legal și medical sunt, de asemenea, o „parte normală” a populației, astfel încât „a părut valid să se înscrie acest grup”.

Puncte tari și responsabilități

Dovezile sugerează că terapiile asistate cu MDMA și alte terapii asistate cu psihedelice funcționează prin redeschiderea perioadelor critice – ferestre finite de maleabilitate în care creierul este pregătit să învețe lucruri noi.

Specialiștii au constatat că perioadele critice se redeschid doar atunci când un drog psihedelic este administrat într-un anumit cadru.

În cazul MDMA pentru tratarea PTSD, acest cadru este psihoterapia. Acest lucru ar explica de ce persoanele care iau MDMA la petreceri ilegale nu raportează, de obicei, o recuperare spontană de la PTSD, spune ei. Și, probabil, explică și de ce participanții la studiile clinice au înregistrat îmbunătățiri atât de „remarcabile”: ei își reconectează literalmente creierul.

Totuși, printre întrebările puse de comitetul consultativ a fost și de ce MDMA nu a fost administrată subiecților ca monoterapieă, fără nicio altă terapie.

Specialiștii cred că acest lucru poate trăda o lipsă de înțelegere științifică actuală a modului în care funcționează tratamentul.

„Fără mecanismul biologic care să le fundamenteze, cred că comitetul consultativ s-a simțit puțin nesigur în a crede în datele din studiile clinice”, spun ei.

Organizația Mondială a Sănătății estimează că 3,9% dintre oameni se vor confrunta cu sindromul de stres post-traumatic la un moment dat în viață.

Deși psihoterapia nu intră în atribuțiile de reglementare ale FDA, aceasta a fost subiectul multor discuții în cadrul reuniunii comitetului.

Walter Dunn, psihiatru la Sistemul de sănătate pentru veteranii din Greater Los Angeles  și la Universitatea California,și membru al comitetului FDA care a studiat psihedelicele, a declarat în cadrul reuniunii că utilizarea psihoterapiei este atât „cel mai mare punct forte”, cât și „cea mai mare responsabilitate” a tratamentului.

Mai mulți membri ai comitetului și-au exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că terapia prin discuții libere nu a fost standardizată în toate locurile de desfășurare a studiilor clinice.

Lykos Therapeutics insistă că a luat „măsuri semnificative” pentru a asigura coerența, dar, după cum subliniază King, terapia prin conversație în general nu este reglementată la nivel federal sau statal.

„Există organizații profesionale care stabilesc liniile directoare, dar nu ești împiedicat să te abați de la ele, atâta timp cât nu faci nimic lipsit de etică”.

El adaugă că, dacă standardizarea terapiei prin discuții libere este „o problemă care nu poate fi rezolvată, atunci va afecta fiecare psihedelic”.

A apărut, de asemenea, potențialul ca terapeuții cu MDMA să abuzeze de pacienți. Un participant la studiul clinic din faza 2 a experimentat o astfel de încălcare, pe care producătorul a raportat-o la FDA, Health Canada și la Comisia de examinare intuitivă a studiului.

Cu toate acestea, deși este „foarte gravă” și „foarte nefericită”, problema comportamentului necorespunzător al terapeutului revine celor care îi reglementează pe practicieni, spune Wim van den Brink, profesor emerit de psihiatrie și dependență la Universitatea din Amsterdam, dar nu ar trebui să fie un motiv pentru a opri aprobarea unui tratament eficient, spune el.

În viitoarele teste ale terapiei asistate cu psihedelice, spun experții, ar fi de preferat ca societățile farmaceutice să colaboreze cu societățile profesionale pentru a forma și verifica terapeuții, în loc să supravegheze singure această parte a procesului.

Lacune și acuzații

Comitetul a ridicat, de asemenea, întrebări cu privire la faptul că persoanele care iau MDMA într-un cadru clinic ar putea dezvolta ulterior o dependență.

Specialiștii spun că acest lucru nu se bazează pe realitate, întrucât principalul efect al MDMA este asupra serotoninei, cu un efect semnificativ mai mic asupra sistemului dopaminergic al creierului și cu un efect redus sau chiar inexistent asupra sistemului opiaceu.

De asemenea, persoanele care o iau prea des dezvoltă rapid toleranță din cauza epuizării serotoninei.

„Aici, în Țările de Jos, oamenii folosesc ecstasy de 40 de ani și nu vedem pe nimeni care să urmeze un tratament pentru dependență”, spune van den Brink.

„Majoritatea consumatorilor de MDMA iau una sau două pastile o dată sau de două ori pe an”.

Deși au fost raportate unele efecte secundare în psihoterapia asistată cu MDMA, acestea au fost considerate „în mare parte trecătoare și de o gravitate ușoară sau moderată“, potrivit unei analize sistematice a studiilor clinice.

Cele mai multe dintre cele raportate au constat în vedere încețoșată, încordare musculară, scăderea apetitului și dilatarea pupilelor.

În cadrul studiului de fază 3, trei participanți au avut idei suicidare grave în timpul tratamentului, dar acestea au fost împărțite între cei care au primit MDMA și cei care au primit placebo.

Șapte participanți au avut, de asemenea, probleme cardiovasculare, cum ar fi bătăi mai rapide ale inimii, ceea ce sugerează că pacienții mai în vârstă sau cei cu probleme cardiace cunoscute ar trebui să consulte un cardiolog înainte de a urma acest tratament.

Este important ca autoritățile de reglementare să ajungă la o claritate și la un consens cu privire la modul în care înțeleg și evaluează aceste aspecte în viitor, spune Natalie Gukasyan.

Membrii comitetului au semnalat, de asemenea, lipsa anumitor date colectate de compania care a dezvoltat tratamentul cu MDMA, inclusiv electrocardiogramele și funcția hepatică, precum și sentimentele de euforie ale participanților.

Aceasta a dus la o caracterizare a studiilor clinice ca fiind „defectuoase”. Potrivit lui Gukasyan, totuși, „fiecare studiu va avea limitări, deci, practic, fiecare studiu este viciat” dacă se urmează această logică.

Mai mulți membri ai publicului au afirmat, de asemenea, în mărturii video sau scrise, că datele studiilor clinice au fost falsificate pentru a părea mai pozitive și pentru a exclude evenimentele adverse.

„Am fost la fel de îngrijorat ca oricine auzind aceste rapoarte, iar acestea vor trebui să fie evaluate în mod obiectiv”, spune Sutton. „Dar nu am niciun motiv să cred că a existat un abuz sistemic”.

„În ciuda unor zgomote foarte puternice, nu am văzut încă nicio dovadă credibilă că a avut loc o conduită necorespunzătoare în cercetare în faza 3″, adaugă King. El se teme, totuși, că „aerul de controversă” i-ar fi putut influența pe unii membri ai comitetului.

Producătorul farma ia „foarte în serios” acuzațiile de comportament necorespunzător, spune Emerson, și le investighează pe toate. De asemenea, FDA își desfășoară propriul proces de inspecție de rutină pentru a-și valida punctul de vedere asupra datelor, adaugă ea.

Ce se va întâmpla în continuare?

În ciuda rezultatului reuniunii, experții cu care a vorbit BBC consideră că există încă o șansă ca FDA să acorde aprobarea în august. Specialiștii rămân, de asemenea, plini de speranță.

„Aceleași lucruri pe care trebuia să le facem înainte de [reuniune] sunt aceleași lucruri pe care trebuie să le facem acum, doar că sunt puțin mai dificile și mai publice”, spune Emerson. „Credem cu adevărat în capacitatea FDA de a evalua informațiile și de a parcurge procesul lor”.

Având în vedere implicarea îndelungată a FDA în proiectarea studiului, soliditatea datelor și tot ceea ce se știe deja despre MDMA, refuzul aprobării ar „părea puțin ridicol pentru FDA”, spune van den Brink. „Nu cred că FDA va urma sfatul [comitetului]”.

O decizie negativă din partea FDA ar avea, de asemenea, un impact probabil asupra altor studii de terapie asistată de psihedelice care sunt în curs de desfășurare, spune cercetătorii.

„Deși acesta este un medicament de la o singură companie și alții și-au gestionat studiile clinice în mod diferit, unele dintre preocupările aduse în discuție la reuniunea comitetului consultativ sunt susceptibile de a afecta aproape toate celelalte [studii] psihedelice – și anume, componenta de psihoterapie și preocupările legate de orbire”, spune ei.

„Este important ca autoritățile de reglementare să obțină claritate și consens cu privire la modul în care înțeleg și evaluează aceste aspecte în viitor”, au mai adăugat aceștia.

O respingere a terapiei asistate cu MDMA ar trimite, de asemenea, „un mesaj foarte puternic” că studiile psihedelice ar trebui să se concentreze pe efectele monoterapiei medicamentului, mai degrabă decât pe combinația medicament-terapie, spune King – o abordare care „dezamăgește milioane de oameni”.

„Acest întreg episod nu face decât să întărească ideea că tot ceea ce reprezintă de fapt o schimbare de paradigmă pur și simplu nu se potrivește în sistemul nostru de reglementare”, spune el.

În cazul în care agenția ajunge să refuze aprobarea, van den Brink adaugă că Olanda ar putea devansa Statele Unite în a deveni prima țară care va întreprinde o implementare controlată și pe scară largă a terapiei asistate cu MDMA.

În timp ce Australia a recunoscut MDMA ca medicament în iulie anul trecut, programul său de acces special necesită permisiuni greoaie pe bază de pacient individual și doar câțiva pacienți au primit tratament.

La câteva zile după decizia comitetului FDA, un grup de experți olandezi a emis un plan pentru un „studiu naturalist” care, dacă va fi aprobat, va oferi terapie asistată cu MDMA la 400-500 de persoane cu PTSD în următorii cinci ani.

După cum spune van den Brink, „Nu ar trebui să lăsăm pacienții cu probleme foarte grave pe cont propriu pentru că un studiu nu este perfect”.

Material realizat după un articol BBC, publicat pe 20 iunie 2024.

scrie un comentariu

0 Comentarii

Adaugă un comentariu