A fost descoperit un compus care inhibă superbacteria, stafilococul auriu meticilino-rezistent (MRSA), și o face mai vulnerabilă la antibiotice, au arătat cercetătorii în experimentele de laborator.
Un compus care inhibă superbacteria MRSA și o face mai vulnerabilă la antibiotice a fost descoperit de oamenii de știință de la universitatea Bath, Marea Britanie.
Infecțiile provocate de bacteria MRSA pot fi mortale. Noul compus, o poliamină, pare să omoare Staphylococcus aureus (S. aureus) prin distrugerea membranei celulare a agentului patogen.
Compusul a fost testat in vitro împotriva a 10 tulpini diferite de S. aureus rezistente la antibiotice, inclusiv unele despre care se știe că sunt rezistente la vancomicină, un medicament oferit pacienților care luptă cu o infecție cu MRSA.
Noul compus a înregistrat un succes complet împotriva tuturor tulpinilor, fără a se mai înregistra vreo creștere bacteriană ulterioară.
Studiul arată că, pe lângă distrugerea directă a bacteriei S. aureus, compusul este capabil să restabilească sensibilitatea tulpinilor bacteriene, rezistente la mai multe medicamente, la trei antibiotice importante: daptomicina, oxacilină și vancomicina.
Acest lucru ar putea însemna că antibioticele care au devenit ineficiente prin zeci de ani de utilizare excesivă își pot recupera, în timp, capacitatea de a ține sub control infecțiile grave.
„Nu știm încă exact de ce apar aceste sinergii între compus și antibiotice, dar suntem dornici să explorăm acest lucru în continuare”, a declarat dr. Maisem Laabei, cercetător la departamentul de științe organice de la universitatea Bath.
Vulnerabilitatea agentului patogen
Poliaminele sunt compuși care se găsesc în mod natural în majoritatea organismelor vii. Până acum un deceniu, se credea că sunt esențiale pentru orice tip de viață, dar oamenii de știință știu acum că sunt absenți în S. aureus, și, totodată, toxici pentru această bacterie.
De când au făcut această descoperire, cercetătorii au încercat să exploateze vulnerabilitatea neobișnuită a agentului patogen la poliamine pentru a inhiba înmulțirea bacteriilor.
Oamenii de știință au descoperit în recentul studiu că o poliamină modificată, numită AHA-1394, este mult mai eficientă în distrugerea tulpinilor de S. aureus rezistente la antibiotice decât chiar și cea mai activă poliamină naturală
.„Folosind noul compus, patogenul este distrus, respectiv creșterea inhibată, atunci când este utilizat la o concentrație de peste 128 de ori mai mică decât cea necesară pentru a distruge agentul patogen cu o poliamină naturală”, a explicat dr. Laabei.
Pentru cercetători, acest lucru este important, deoarece medicamentele cu o concentrație inhibitoare scăzută ar putea fi agenți antimicrobieni mai eficienți și mai siguri pentru pacienți.
Deși sunt necesare cercetări suplimentare, dr. Laabei consideră că noul compus „ar putea avea implicații importante într-un cadru clinic ca nouă opțiune de tratament”.
Conform oamenilor de știință, cercetările preliminare sugerează că acest compusu nu este toxic pentru oameni. Cercetătorii cred că acest nou compus atacă membrana bacteriei S. aureus, făcând-o permeabilă, ceea ce duce la distrugerea bacteriilor.
Compusul a fost testat și împotriva biofilmului, stratul subțire, greu de tratat de microorganisme care crește pe suprafețe dure – placa de pe dinți sau pelicula rezistentă pe cateterele urinare – și poate duce la infecții grave. Rezultatele au fost promițătoare și în acest caz, compusul împiedicând formarea de noi biofilme, deși nu a perturbat biofilmul existent.
Rezistența la antibiotice, sau rezistența la antimicrobiene – AMR, reprezintă o amenințare majoră pentru sănătatea umană din întreaga lume, iar S. aureus a devenit unul dintre cei mai cunoscuți agenți patogeni multirezistenți.
„Este nevoie urgent de noi tratamente pentru a trata infecțiile”, a spus dr. Laabei.
Un studiu efectuat în 2019, care analizează efectele AMR asupra sănătății arată că agentul patogen a fost asociat cu un milion de decese în întreaga lume, ca urmare a infecțiilor care nu răspund la antibiotice.S. aureus se găsește la 30% din populație, trăind în căile nazale ale oamenilor și pe piele, și de cele mai multe ori nu provoacă infecții.
Până de curând, o infecție cu MRSA era considerată o problemă existentă doar în spitale, cei afectați fiind în mare parte persoane cu un sistem imunitar deja compromis. Cu toate acestea, în ultimii 20 de ani, din motive doar parțial înțelese, a existat o creștere a infecțiilor la nivel comunitar, chiar și în rândul persoanelor sănătoase, ceea ce a dus la urgentarea cercetărilor pentru căutarea de noi modalități de a aborda această problemă.
Cercetarea a fost publicată în Frontiers in Microbiology.
Niciun comentariu!
Poți adăuga unul pentru a porni o conversație.