Acidul propionic folosit la conservarea alimentelor poate provoca obezitate și rezistență la insulină, arată concluziile mai multor studii internaționale

Acidul propionic folosit la conservarea alimentelor poate provoca obezitate și rezistență la insulină, arată concluziile mai multor studii internaționale
mai 07 12:07 2019 Timp citire articol: 3 minut(e)

Cercetările efctuate pe șoarecii de laborator și pe oameni sugerează că acidul propionic folosit pe scară largă pentru conservarea alimentelor poate afecta acțiunea insulinei și poate duce la creșterea în greutate, afirmă cercetătorii americani și israelieni.

Acidul propionic este un acid gras cu catenă scurtă care are efecte puternice antimucegai și este în general recunoscut ca fiind sigur și este produs în mod endogen de către microbiota intestinală, spun cercetătorii.

Dar, dr. Amir Tirosh de la Centrul Medical Sheba, din Tel-Hashomer, Israel și colegii săi au descoperit că agentul stimulează glicogenoliza și hiperglicemia la șoareci prin creșterea concentrațiilor plasmatice de glucagon și a proteinelor de legare a acizilor grași 4 (FABP4). Șoarecii cu deficit de FABP4 și șoarecii lipsiți de receptori de glucagon la ficat au fost protejați de efectele sale.

În plus, în comparație cu șoarecii din grupul de control, pe parcursul a 20 de săptămâni, șoarecii cărora li s-a administrat apă potabilă cu concentrații de propionat similar concentrațiilor din alimentele conservate s-au îngrășat și au avut o rezistență mai mare la insulină.

Totodată, într-un studiu dublu, controlat cu placebo, efectuat cu 14 voluntari umani ” supli și sănătoși”, adăugarea unei cantități suplimentare de propionat la o masă mixtă a crescut concentrațiile de glucagon și FABP4 și a crescut rezistența la insulină.

Mai mult, examinarea probelor serice de la 160 de voluntari supraponderali și obezi care au participat la un alt studiu cu o durată de 2 ani a arătat că propionatul din plasmă a scăzut odată cu pierderea în greutate. O scădere mai mare a propionatului seric după 6 luni a fost asociată cu o îmbunătățire semnificativă a rezistenței la insulină. Acesta rezultat a fost atins indiferent de intervenția dietetică sau de greutatea corporală inițială. Acesta a servit astfel ca un indicator independent de îmbunătățire a sensibilității la insulină.

Acestea date, sugerează că ”propionatul poate activa o creștere a semnalelor de contra-reglementare a insulinei, care conduc la rezistența la insulină și la hiperinsulinemie, care, în timp, pot stimula adipozitatea și anomaliile metabolice”.

Dr. Tirosh a declarat pentru Reuters că ”proporțiile epidemiei de obezitate și diabet sunt atribuite, cel puțin parțial, expunerii la factorii de mediu și nutrienți încă neidentificați, efectele metabolice ale multor conservanți alimentari și aditivi care au fost încorporați în dieta noastră în ultimele câteva decenii”.

Cercetătorii sunt de părere că există o mare diferență între efectele acidului propionic asupra sănătați atunci când acesta este produs natural de microbiota intestinală din fermentarea legumelor și cerealelor spre deosebire de cel artificial, înglobat în produsele alimentare procesate.

De asemenea studiul evidențiază rolul concentrațiilor mari de propionat care sunt absorbite rapid în circulație. Excesul de acid propionic adăugat peste cel produs de organism contracarează efectele benefice ale propionatului, care în mod natural se găsește în concentrații foarte scăzute în sânge.

”Studiul ilustrează potențialul mare de oportunități preventive împotriva bolilor comune prin analizarea componentelor moleculare ale alimentelor. Acidul propionic este un astfel de ingredient și poate avea implicații importante pentru sănătate”, a delarat la rândul său autorul principal al cercetării dr. Gökhan S. Hotamisligi de la Harvard.

scrie un comentariu

0 Comentarii

Adaugă un comentariu