Sistemele economice ale ţărilor din lumea întreagă sunt afectate în mare măsură de costurile diagnosticării şi tratării bolilor cardiovasculare, iar România nu face excepţie, având în vedere numărul mare de pacienţi cu boli de inimă din ţara noastră. ,,Ţara noastră are indicatori defavorizanţi în ceea ce priveşte morbiditatea şi mortalitatea prin boli cardiovasculare”, a declarat conf. univ.dr. Adela Cojan, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), în cadrul primei ediţii a dezbaterii Cardio 360, organizată de redacţia 360medical.ro. Anul trecut s-au decontat servicii medicale în cadrul programului naţional de sănătate curativ de derulat de CNAS în valoare de 200 de milioane de lei, potrivit preşedintei CNAS.
Anul acesta s-au paşi importanţi în direcţia prevenţiei acestor boli, plecând de la ideea că cea mai bună modalitate de atac împotriva acestei maladii cu impact major în sănătatea publică din ţara noastră este prevenţia. Preşedintele CNAS a precizat la evenimentul online Cardio360, care face parte din seria conferinţelor 360 APT – Acces, politici şi terapii, că începând din aprilie 2022 s-au introdus consultaţii preventive la nivelul asistenţei medicale primare, pentru toţi asiguraţi în vârstă de 40 de ani cel puţin o dată pe an, care atunci când se prezintă la medicul de familie, beneficiază în mod gratuit de efectuarea unui pachet de analize medicale şi a unui pachet de servicii medicale care să-i orienteze în legătură cu prezenţa sau absenţa factorilor de risc asociaţi bolilor cardiovasculare.
,,Este vorba despre consultaţia o dată pe an la persoanele peste 40 e ani şi o dată la 3 ani la persoanele între 18 şi 40 de ani. Am dat astfel posibilitatea inclusiv laboratoarelor de investigaţii paraclinice ca pentru aceşti pacienţi ce se prezintă la consultaţia preventivă, investigaţiile paraclinice să poată fi efectuate de furnizorii de investigaţii paraclinice, inclusiv peste valoarea de contract. Totodată, ca element de noutate, pentru prima oară a fost introdusă obligativitatea efectuării hemoglobinei glicozilate în cadrul unui unei acţiuni a programului de prevenţie şi combatere a diabetului zaharat, ştiind-se faptul că diabetul zaharat este puternic asociat cu apariţia maladiei cardiovasculare.
De asemenea, în consultaţia preventivă este inclusă riscograma riscograma, tot la nivelul cabinetelor de medicină de familie, care evaluează atât comportamentul alimentar, stilul de viaţă, modul de petrecere a timpului de liber, factorii de risc legaţi de stres, management-ul stresului, de asemenea, nivelele de activităţi fizice sau exerciţii fizice sau nivelul de sedentarism al populaţiei, înscrise pe listele medicilor de familie, cunoscându-se faptul că în măsurătorile care au fost făcute, factorii de cei mai puternici asociaţi cu bolile cardiovasculare sunt fumatul, hipertensiunea arterială, obezitatea, hipertecolesterolemia, diabetul”, a mai spus preşedinta CNAS.
În Contractul Cadru s-au introdus monitorizări pentru afecţiunile cardiovasculare, dar nu numai, ci şi pentru afecţiunile cerebrovasculare, afecţiunile neurologice, pentru bolile rare, pentru diabetul zaharat, afecţiunile oncologice, cu posibilitatea efectuării acestora peste valoarea de contract.
Referitor la programul naţional curativ al bolilor cardiovasculare, mai multe servicii medicale precum: dilatare percutană, electrofiziologie, ablaţii, implantarea de stimulatoare, de fibrilatoare sau dispozitive de resincronizare cardiacă sunt decontate de CNAS.
,,Au fost trataţi în cursul anului trecut în jur de 30. 000 de pacienţi, iar în primele 6 luni ale acestui an au fost deja trataţi, diagnosticaţi şi trataţi cu implantare de dispozitive medicale în jur de 17.000 de pacienţi”, a afirmat conf. univ. dr. Adela Cojan.
În deschiderea evenimentului Cardio360, conf.univ.dr. Diana Loreta Păun, Consilier Prezidenţial la departamentul de Sănătate Publică al Administraţiei Prezidenţiale, a semnalat faptul că ,,În România, mortalitatea prin boli cardiovasculare este în top, clasament nefericit, care reprezintă un semnal, în primul rând pentru autorităţi, de responsabilizare pentru a acţiona în mod proactiv în reducerea decalajelor de acces şi îngrijire şi pentru îmbunătăţirea rezultatelor de sănătate ale populaţiei. În acest sens, apreciez necesară o prioritizare adecvată a bolilor cardiovasculare pe agenda publică şi dezvoltarea unei abordări coerente, care să se materializeze într-un Plan de combatere a bolilor cardiovasculare, pe modelul recent al Planului Naţional de Luptă împotriva Cancerului şi care să includă toate programele pentru depistarea pe precoce, screening, tratament adecvat, diagnostic, bineînţeles şi monitorizare a pacienţilor”, a subliniat conf. univ.dr. Diana Loreta Păun.
