ADN-ul unei bacterii, descoperit în sângele pacienților cu schizofrenie

ADN-ul unei bacterii, descoperit în sângele pacienților cu schizofrenie
iunie 13 13:05 2024
Articol scris de:
Timp citire articol: 4 minut(e)

Un nou studiu a descoperit că pacienții diagnosticați cu schizofrenie sau cu o altă tulburare psihotică au de trei ori mai multe șanse de a avea în sânge ADN de Bartonella, o bacterie gram negativă, față de adulții fără aceste tulburări.

O recentă cercetare susține și mai mult ideea că agenții patogeni – în special agenții patogeni transmiși la oameni prin vectori – ar putea juca un rol în bolile mintale.

Bartonella este un grup de bacterii transmise în primul rând prin intermediul artropodelor precum puricii, păduchii și, eventual, căpușele, dar și de către animalele care le adăpostesc.

De exemplu, specia Bartonella henselae este asociată cu boala zgârieturilor de pisică, despre care până de curând se credea că este o infecție de scurtă durată (autolimitată).

Există cel puțin 45 de specii diferite de Bartonella cunoscute, dintre care 18 au fost identificate că pot infecta oamenii.

Metodele îmbunătățite de detectare a infecției cu Bartonella la animale și la oameni au dus la diagnosticarea bartonelozelor la pacienții cu o serie de boli cronice, precum și la unii pacienți cu simptome psihiatrice.

În acest ultim studiu, cercetătorii de la Universitatea de Stat din Carolina de Nord (NC) au analizat sângele a 116 persoane pentru a găsi urme de ADN de Bartonella și anticorpi specifici acestei bacterii. Probele au fost colectate în timpul unui studiu de cercetare a biomarkerilor efectuat de Centrul medical Irving de la universitatea americană Columbia (CUIMC).

Dintre cele 116 persoane, 29 au făcut parte din grupul de control; 16 erau prodromi, ceea ce înseamnă că aveau simptome, dar niciun diagnostic formal; 51 erau copii, adolescenți sau adulți cu psihoză; și 20 erau rude apropiate ale celor diagnosticați cu psihoză.

Într-un studiu anterior efectuat la Columbia, aceiași pacienți fuseseră testați pentru mediatori inflamatori crescuți – cu alte cuvinte, dovezi de inflamație. Acel studiu a constatat că pacienții cu psihoză erau mai predispuși să aibă markerii inflamatori crescuți în sânge.

„Am vrut să explorăm factorii potențiali de inflamație la pacienții cu boli neuropsihice. Pe baza asocierilor pe care le-am observat între Bartonella și simptomele bolilor mintale în activitatea mea anterioară, infecția cu Bartonella ar putea fi un posibil candidat”, a declarat într-un comunicat dr. Edward Breitschwerdt, colegiul de medicină veterinară din NC.

În cadrul unui studiu orb, echipa a folosit teste de imunofluorescență și teste rapide PCR pentru a detecta și amplifica ADN-ul în probele de sânge. Întrucât probele de sânge au fost congelate și depozitate, cercetătorii nu au încercat să cultive bacterii din ele. Cultivarea bacteriilor poate îmbunătăți și mai mult detectarea ADN-ului.

Patruzeci și trei la sută dintre participanții diagnosticați cu psihoză aveau ADN de Bartonella în sânge, comparativ cu 14% în populația de control.

În plus, folosind secvențierea ADN, echipa a reușit să identifice speciile de Bartonella pentru 18 dintre cei 31 de participanți care aveau bacteria în sânge, inclusiv infecția sau coinfecția cu Bartonella henselae (11/18), Bartonella vinsonii subsp. berkhoffii (6/18), Bartonella quintana (2/18), Bartonella alsatica (1/18) și Bartonella rochalimae (1/18)

Acesta este cel de-al doilea studiu care identifică Bartonella în sângele pacienților cu afecțiuni psihiatrice.

Un studiu din 2020, întrerupt de pandemia de Covid, a identificatADN din specia Bartonella în 11 din 17 (65%) pacienți cu schizofrenie de la facultatea de medicină a universității din Carolina de Nord, față de unul din 13 (8%) la martorii voluntari sănătoși.

„Am demonstrat acum prezența speciei Bartonella în sângele a două cohorte separate de pacienți cu simptome neuropsihice, ceea ce indică faptul că aceste bacterii merită să fie studiate în continuare ca un potențial factor determinant al acestor simptome”, spune dr. Breitschwerdt.

„Cel puțin, trebuie să continuăm să vedem dacă aceste constatări sunt reproduse în alte populații de pacienți”, notează el.

Acest studiu oferă un sprijin suplimentar pentru o asociere între infecția cu specii Bartonella și psihoză și poate avea implicații clinice importante, notează autorii, care subliniază faptul că asocierea nu dovedește cauzalitatea și că alți factori ar putea explica asocierea.

O altă constatare semnificativă a fost aceea că frecvența testelor de anticorpi pozitivi pentru infecția cu Bartonella nu a fost semnificativ diferită pentru controalele față de indivizii cu psihoză, „ceea ce sugerează că expunerea la Bartonella este comună în populația generală și că rezultatele testelor serologice pot fi înșelătoare”, au mai precizat autorii acestui studiu.

Studiul a fost publicat în revista Frontiers in Psychiatry.

scrie un comentariu

0 Comentarii

Adaugă un comentariu