Adrian Streinu-Cercel: Medicul de familie devine o placă turnantă a programelor naționale de sănătate, iar din 2019 ar putea să testeze și pentru HIV

Adrian Streinu-Cercel: Medicul de familie devine o placă turnantă a programelor naționale de sănătate, iar din 2019 ar putea să testeze și pentru HIV
decembrie 05 15:42 2018 Timp citire articol: 3 minut(e)

Medicul de familie devine o “placă turnantă” a programelor naționale de sănătate publică din România și ar trebui să aibă un rol primordial în testarea populației pentru boli infecțioase, a declarat miercuri managerul Institutul Național de Boli Infecțioase Matei Balș din Capitală, Prof. Dr. Adrian Streinu-Cercel, care își dorește ca medicii de familie să testeze populația și pentru HIV din 2019.

“Problema infecției HIV nu mai este una infecționiștilor și a centrelor regionale, (…) este problema noastră a tuturor. Iar în această arie, medicul de familie devine o placă turnantă a oricărui program național de sănătate publică”, a spus Streinu-Cercel, la evenimentul „Programul de tratament HIV în România – prezent și perspective”, organizat în contextul Zilei Mondiale SIDA.

Medicul consideră că medicii de familie trebuie să joace un rol mai important în privința testării populației pentru cele mai răspândite boli infecțioase.

“Că vorbim de HIV, că vorbim de hepatita B, că vorbim de hepatita C, din acest moment, medicul de familie devine o placă turnantă a programelor naționale de sănătate”, a afirmat Streinu-Cercel.

Managerul a amintit că anul acesta s-a introdus prin contractul-cadru posibilitatea ca medicul de familie să testeze pentru hepatită B și pentru hepatită C, iar măsura poate fi extinsă de anul viitor și pentru HIV.

“Ce are de făcut medicul de familie? Să-și ia lista cu persoanele care sunt înregistrate la cabinetul respectiv și să-i programeze să-i testeze: testat, tratat. Mi-aș dori ca de la anul, tot așa, prin contractul-cadru, să văd că se testează și pentru HIV”, a menționat Adrian Streinu-Cercel.

“HIV-ul nu mai este ce a fost. HIV-ul este o infecție ca oricare infecție. (…) Avem instrumentul care se cheamă terapie: testăm pe toată lumea, tratăm pe toată lumea”, a completat el.

Managerul a subliniat că programul național din România pentru persoanele cu HIV este unul reușit, dar consideră că este nevoie de rezolvarea problemelor de finanțare.

“România a dat dovadă că este capabilă să ducă un program național cum este del de luptă împotriva HIV cu mult succes și aceste mici derapaje care se întâmplă, se întâmplă pentru că noi încă nu am realizat o legislație clară și stabilă pentru finanțarea programelor naționale de sănătate publică”, a mai spus Streinu-Cercel.

Planul Național Strategic pentru supravegherea, controlul și prevenirea cazurilor de infecție cu HIV/SIDA în perioada 2019 – 2021, lansat recent în dezbatere de Ministerul Sănătății, arată că, în perioada 2007-2016, numărul de cazuri HIV/SIDA nou diagnosticate în România a crescut în rândul tuturor grupurilor populaționale (total 7.139 cazuri noi, în medie 714 cazuri/an), “creșteri dramatice înregistrându-se la nivelul grupurilor prioritare”.

Astfel, numărul persoanelor infectate aflate în supraveghere medicală activă a crescut cu 60%, de la 7.591 în 2007 la 12.196 în 2016.

Totuși, cele mai recente estimări realizate de UNAIDS plasează numărul persoanelor care trăiesc cu HIV/SIDA în România în intervalul 14.000 – 18.000.

scrie un comentariu

1 Comentariu

  1. Ion Bobita
    decembrie 05, 17:00 #1 Ion Bobita

    Dar banutii de prin offshore-ul din Cipru ce or mai face, saracutii?

    Răspunde acestui comentariu

Adaugă un comentariu