Maladia Alzheimer provoacă modificări ale creierului care încep cu două decenii sau mai mult înainte de apariţia simptomelor. Un studiu relevă faptul că bacteriile care trăiesc în intestin se schimbă şi ele înainte de apariţia simptomelor, o descoperire care ar putea duce la diagnostice sau tratamente pentru boala Alzheimer care să vizeze microbiomul intestinal.
Persoanele aflate în stadiul incipient al bolii Alzheimer - după ce au început modificările cerebrale, dar înainte ca simptomele cognitive să devină evidente - adăpostesc în intestinele lor un sortiment de bacterii care diferă de bacteriile intestinale ale persoanelor sănătoase, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii de la facultatea de medicină a universităţii Washington din St. Louis, Statele Unite.
Descoperirile, publicate săptămâna trecută în revista Science Translational Medicine, sugerează analiza bacteriilor intestinale pentru identificarea persoanelor cu risc mai mare de a dezvolta demenţă, şi conceperea de tratamente preventive care să modifice microbiomul pentru a evita declinul cognitiv.
„Nu ştim încă dacă intestinul influenţează creierul sau creierul influenţează intestinul, dar este valoros de ştiut că există această asociere oricare ar fi cazul", a declarat coautorul corespondent Gautam Dantas, profesor de medicină de laborator şi genomică.
„S-ar putea ca modificările din microbiomul intestinal să fie doar un indicator al modificărilor patologice din creier. Cealaltă alternativă este că microbiomul intestinal contribuie la boala Alzheimer, caz în care modificarea microbiomului intestinal cu probiotice sau transfer de fecale ar putea ajuta la schimbarea cursului bolii", a precizat el.
Oamenii de ştiinţă ştiu deja că microbiomul intestinal al persoanelor cu Alzheimer simptomatic diferă de cel al persoanelor sănătoase de aceeaşi vârstă.
Însă, nimeni nu a analizat până la acest studiu microbiomul intestinal al persoanelor aflate în faza pre-simptomatică cheie .
„Până în momentul în care oamenii au simptome cognitive, există schimbări semnificative care sunt adesea ireversibile", a completat dr. Beau M. Ances, profesor de neurologie , celălalt coautor corespondent al studiului.
„Dacă am putea pune diagnosticul foarte devreme în procesul bolii, acela ar fi momentul optim pentru a interveni eficient cu o terapie", a subliniat el.
În timpul stadiului incipient al bolii Alzheimer, care poate dura două decenii sau mai mult, persoanele afectate acumulează aglomerări de proteine amiloid beta şi tau în creier, dar nu prezintă semne de neurodegenerare sau declin cognitiv.
Echipa de la universitatea din St. Louis şi-a propus să evalueze participanţii care se oferă voluntari pentru studii la Centrul de cercetare a bolii Alzheimer al universităţii.
Toţi participanţii erau normali din punct de vedere cognitiv.
În cadrul acestui studiu, participanţii au furnizat probe de scaun, sânge şi lichid cefalorahidian; au ţinut jurnale despre regimul alimentar şi au fost supuşi la scanări cerebrale PET şi RMN.
Pentru a distinge participanţii care se aflau deja în stadiul incipient al bolii Alzheimer de cei care erau sănătoşi, cercetătorii au căutat semne de acumulare de beta amiloid şi tau prin intermediul scanărilor cerebrale şi a lichidului cefalorahidian.
Dintre cei 164 de participanţi, aproximativ o treime (49) prezentau semne de Alzheimer timpuriu.
O analiză a arătat că persoanele sănătoase şi persoanele cu Alzheimer preclinic au avut bacterii intestinale net diferite - în ceea ce priveşte speciile de bacterii prezente şi procesele biologice în care sunt implicate acestea - în ciuda faptului că au avut practic acelaşi regim alimentar.
Aceste diferenţe s-au corelat cu nivelurile de amiloid şi tau, care cresc înainte de apariţia simptomelor cognitive, dar nu s-au corelat cu neurodegenerarea, care devine evidentă cam în momentul în care abilităţile cognitive încep să scadă.
Aceste diferenţe ar putea fi folosite pentru depistarea precoce a bolii Alzheimer, au declarat cercetătorii.
„Utilizarea microbiomului intestinal ar fi un instrument de screening simplu şi uşor", spune dr. Ances.
Potrivit cercetătorilor, în viitor, o mostră de scaun ar fi suficientă pentru a afla rapid dacă o persoană prezintă un risc crescut de a dezvolta boala Alzheimer.
„Ar fi mult mai uşor şi mai puţin invaziv şi mai accesibil pentru o mare parte a populaţiei, în special pentru grupurile subreprezentate, în comparaţie cu scanările cerebrale sau cu prelevările spinale", a precizat medicul.
Cercetătorii au lansat un studiu de urmărire de cinci ani, menit să afle dacă diferenţele din microbiomul intestinal sunt o cauză sau un rezultat al modificărilor cerebrale observate la începutul bolii Alzheimer.
„Dacă există o legătură de cauzalitate, cel mai probabil legătura ar fi inflamatorie", a declarat prof. Dantas, care este şi profesor de patologie şi imunologie, inginerie biomedicală, microbiologie moleculară şi de pediatrie.
„Bacteriile sunt aceste fabrici chimice uimitoare, iar unii dintre metaboliţii lor afectează inflamaţia în intestin sau chiar ajung în fluxul sanguin, unde pot influenţa sistemul imunitar din tot corpul. Toate acestea sunt speculative în acest moment, dar dacă se dovedeşte că există o legătură cauzală, putem începe să ne gândim dacă promovarea bacteriilor 'bune' sau eliminarea bacteriilor 'rele' ar putea încetini sau chiar opri dezvoltarea bolii Alzheimer simptomatice", a concluzionat el.
