Majoritatea experților în boli infecțioase cred că agenții patogeni transmiși de țânțari reprezintă cel mai mare risc pentru declanșarea unei pandemii

septembrie 22 10:05 2024

Articol scris de:

Beatrice Popa

Timp citire articol: 11 minut(e)

Schimbările climatice sporesc amenințarea bolilor infecțioase, în parte prin extinderea razei de acțiune a vectorilor precum țânțarii. Coaliția Abbott, o rețea formată din medici și peste 20 de organizații de sănătate publică din lume, lucrează pentru a identifica amenințările virale emergente, inclusiv multe dintre ele generate de schimbările climatice, în încercarea de a preveni următoarea pandemie la nivel global.

Experții din Coaliția Abbott de apărare împotriva pandemiilor, care se autointitulează și „vânătorii de virusuri”, au descoperit multe amenințări de care știm astăzi, de la o boală neobișnuită transmisă de căpușe în Thailanda până la un focar surpriză în Columbia al unei infecții răspândite de musculițe.

„Lista lucrurilor care trebuie să ne îngrijoreze, așa cum am văzut cu pandemia de Covid-19, nu este statică”, a declarat Gavin Cloherty, un expert în boli infecțioase care conduce Coaliția Abbott de apărare împotriva pandemiilor.

„Trebuie să fim foarte vigilenți cu privire la modul în care se schimbă <băieții răi> despre care știm, dar și dacă există <copii noi> în cartier”, a declarat el pentru AFP.

Coaliția reunește medici și oameni de știință de la universități și instituții de sănătate din întreaga lume, fiind finanțată de gigantul Abbott în domeniul asistenței medicale și al dispozitivelor medicale.

Prin descoperirea de noi amenințări, coaliția oferă companiei un potențial avans în conceperea de kituri de testare care s-au dovedit esențiale pentru răspunsul la Covid-19.

Iar implicarea acesteia oferă coaliției fonduri și capacitatea de a detecta și secvenția, dar și de a răspunde la noile virusuri.

„Când găsim ceva, suntem capabili să realizăm foarte rapid teste de diagnostic la nivel industrial”, a precizat Cloherty.

„Ideea este de a delimita un focar, astfel încât să sperăm că vom putea preveni o pandemie”, a adăugat cercetătorul.

Virusurile, printre cele mai abuzive organisme de pe Pământ

Coaliția a secvențiat aproximativ 13.000 de probe de când și-a început activitatea în 2021.

În Columbia, a descoperit un focar de Oropouche (OROV), un virus răspândit de musculițe și țânțari, care fusese rar întâlnit acolo înainte. Boala provocată este cunoscută popular ca virusul sau „febra leneșului”, după mamiferul care poate fi o gazdă animală cheie pentru virus, insectele transmițându-l de la leneși la oameni și invers.

Activitatea filogenetică pentru a urmări arborele genealogic al tulpinii a arătat că aceasta provine din Peru sau Ecuador, mai degrabă decât din Brazilia, un alt punct fierbinte.

„Putem vedea de unde se deplasează lucrurile. Este important din perspectiva sănătății publice”, a precizat Cloherty.

Dificil și costisitor

Mai recent, coaliția a colaborat cu medicii din Thailanda pentru a dezvălui că un virus transmis de căpușe a fost la originea unui grup misterios de cazuri de pacienți.

„La momentul respectiv, nu știam ce virus provoacă acest sindrom”, a explicat Pakpoom Phoompoung, profesor asociat de boli infecțioase la Spitalul Siriraj.

Testarea și secvențierea probelor care datau încă din 2014 au arătat că multe erau pozitive pentru sindromul febrei severe cu trombocitopenie (SFTSV).

„Mai puțin de 10 pacienți au fost (anterior) diagnosticați cu SFTSV în Thailanda. Nu avem diagnostic PCR, nu avem serologie pentru diagnosticarea acestei infecții virale”, a precizat Pakpoom.

Căpușele sunt un alt vector de boală care își extinde aria geografică.

Diagnosticarea acesteia „este dificilă, necesită multă muncă și este, de asemenea, costisitoare”.

Și există o nevoie tot mai mare de a urmări aceste amenințări pe măsură ce schimbările climatice extind aria de răspândire a bolilor infecțioase la nivel global.

Legătura dintre schimbările climatice și bolile infecțioase este bine stabilită și are mai multe fațete.

Condițiile mai calde permit vectorilor precum țânțarii să trăiască în locuri noi, ploile mai abundente creează mai multe bazine de reproducere, iar condițiile meteorologice extreme forțează oamenii să iasă în aer liber, unde sunt mai vulnerabili la înțepături.

Impactul omului asupra planetei determină, de asemenea, răspândirea și evoluția bolilor infecțioase în alte moduri: pierderea biodiversității forțează virusurile să evolueze către noi gazde și poate împinge animalele în contact mai strâns cu oamenii.

„Trebuie să fim vigilenți”

Analiza filogenetică a tulpinii SFTSV din Thailanda oferă o imagine de ansamblu a unei interacțiuni complexe, care a arătat că virusul a evoluat de la o căpușă cu o arie geografică mai mică la căpușa asiatică cu coarne lungi, mai rezistentă.

Analiza a sugerat că evoluția sa a fost determinată în mare măsură de utilizarea pesticidelor care au redus numărul inițial de căpușe gazdă.

În ultimii ani au fost înregistrate epidemii record de dengue (febra denga) în mai multe părți ale lumii.

Odată ce virusul a evoluat, acesta s-ar putea răspândi mai departe, întrucât căpușele asiatice cu coarne lungi pot trăi pe păsări, care călătoresc mai departe și mai repede din cauza schimbării condițiilor climatice.

„Este aproape ca și cum ar fi o linie aeriană”, a explicat Cloherty.

Amprentele schimbărilor climatice se regăsesc peste tot, de la epidemii record de dengue în America Latină și Caraibe la răspândirea virusului West Nile în Statele Unite și țările din Europa, inclusiv România.

Deși coaliția s-a dezvoltat în urma activității care a precedat pandemia, răspândirea globală a Covid-19 a reprezentat un puternic memento al riscurilor bolilor infecțioase.

Dar Cloherty se teme că oamenii uită deja aceste lecții. „Trebuie să fim vigilenți”, a subliniat el. „Ceva ce se întâmplă astăzi în Bangkok s-ar putea întâmpla mâine în Boston”, sau în orașe din Europa.

Un nou sondaj realizat de Abbott arată că epidemiologii consideră că agenții patogeni virali și cei transmiși de țânțari reprezintă preocupări prioritare pentru focarele de boală

61% dintre experții în boli infecțioase au declarat că agenții patogeni transmiși de țânțari reprezintă cea mai mare amenințare pe măsură ce clima se schimbă. Abbott Pandemic Defense Coalition – Sondaj 2024, septembrie 2024

Coaliția Abbott de apărare împotriva pandemiilor a intervievat peste 100 de experți mondiali în virusologie, epidemiologie și boli infecțioase pentru a prezenta cele mai recente idei ale acestora, referitoare la o potențială nouă pandemie.

Rezultatele sondajului arată că experții în boli infecțioase consideră că este necesar să se remedieze lacunele din programele de supraveghere pentru identificarea agenților patogeni emergenți, finanțarea sănătății publice și capacitățile infrastructurii de testare.

Aceștia indică agenții patogeni virali și agenții patogeni transmiși de țânțari ca fiind susceptibili de a declanșa epidemii, deoarece oamenii, animalele și virusurile se suprapun; iar virusurile noi sunt la fel de îngrijorători ca și modificările virusurilor existenți.

Experții sunt de părere că o monitorizare solidă a schimbării zonelor de răspândire a insectelor, a habitatelor animalelor și a migrațiilor acestora, precum și a fenomenelor meteorologice extreme sunt importante pentru înțelegerea bolilor infecțioase și a schimbării tiparelor de risc.

Abbott a anunțat rezultatele unui nou sondaj efectuat în rândul celor mai importanți experți în boli infecțioase din întreaga lume cu privire la stadiul pregătirii pentru pandemii și a constatat că, deși majoritatea sunt de acord că pregătirea s-a îmbunătățit de la pandemia Covid-19, respondenții spun că există în continuare lacune semnificative în ceea ce privește crearea de programe de supraveghere pentru identificarea agenților patogeni emergenți, finanțarea sănătății publice și capacitățile adecvate ale infrastructurii de testare.

Sondajul, comandat de Coaliția Abbott de apărare împotriva pandemiilor, a întrebat mai mult de 100 de experți în virusologie, epidemiologie și boli infecțioase din întreaga lume cu privire la prioritățile lor pentru a aborda lacunele în pregătirea pentru focarele de boli, opiniile lor cu privire la modul în care mediul în schimbare are un impact asupra bolilor infecțioase și sugestiile lor pentru construirea unui sistem de asistență medicală rezilient, capabil să identifice și să răspundă la focarele de boli emergente din întreaga lume.

„La fel cum oamenii de știință au dezvoltat sisteme sofisticate de monitorizare pentru a urmări furtunile și uraganele emergente, sarcina noastră ca vânători de virusuri este să identificăm agenții patogeni care au potențialul de a declanșa epidemii, pentru a fi cu un pas înainte”, a declarat Gavin Cloherty, doctor în științe, șeful departamentului de cercetare în domeniul bolilor infecțioase de la Abbott și șeful Coaliției Abbott de apărare împotriva pandemiilor.

„Supravegherea bolilor este radarul nostru, ajutându-ne să prioritizăm ce virusuri sunt cele mai susceptibile de a declanșa o epidemie și unde pot apărea aceste epidemii”, a completat el.

Întrebați să clasifice tipurile de agenți patogeni care sunt cel mai probabil să declanșeze epidemii:

• Respondenții s-au plasat la egalitate cu privire la faptul că un nou agent patogen (50%) sau modificări ale unei boli cunoscute (50%) reprezintă o amenințare mai mare pentru focare la scară largă.
• Aproape toți (94%) consideră că agenții patogeni virali sunt cei mai susceptibili de a duce la apariția unor epidemii pe scară largă, urmați de bacterii, infecții fungice și parazitare.
• Un agent patogen foarte transmisibil, un virus nou pentru care nu există teste, tratamente sau vaccinuri disponibile și un virus care se poate transmite pe cale silențioasă sunt factorii cei mai susceptibili de a accelera transformarea unui focar local în epidemie sau pandemie; un agent patogen cunoscut care este acum rezistent la medicamente, un virus care cauzează o mortalitate ridicată sau unul cu o morbiditate ridicată sunt mai puțin susceptibili.

Sondajul a solicitat, de asemenea, experților în boli infecțioase punctul lor de vedere cu privire la impactul pe care schimbările climatice l-ar putea avea asupra gravității și frecvenței focarelor de boli infecțioase, inclusiv asupra fenomenelor meteorologice extreme și asupra locului în care trăiesc insectele și animalele.

Experții au identificat agenții patogeni transmiși de țânțari (61%) ca reprezentând cea mai mare amenințare la adresa sănătății umane în contextul schimbărilor climatice, comparativ cu agenții patogeni aviari (21%), animali (14%) sau proveniți de la căpușe (4%).

Virusurile provenite de la țânțari – inclusiv febra dengue, virusul Zika, virusul West Nile și malaria – sunt frecvente în zonele tropicale, inclusiv în America Latină, Africa și Asia.

Oamenii de știință au constatat că o creștere a temperaturilor și creșterea numărului de inundații împing țânțarii care pot transmite aceste boli către noi locuri. Oamenii de știință preconizează că 1,3 miliarde de oameni ar putea fi afectați de Zika până în 2050, iar 61% din populația lumii ar putea fi afectată de dengue până în 2080.

Rezultatele sondajului au arătat că experții în boli infecțioase consideră că o urmărire solidă a schimbării ariilor de răspândire a insectelor, a habitatelor animalelor și a migrațiilor acestora, precum și a fenomenelor meteorologice extreme sunt importante pentru a înțelege evoluția tiparelor de risc pentru bolile infecțioase.

„Creșterea temperaturii și fenomenele meteorologice extreme au un impact asupra modului în care interacționează oamenii, animalele și insectele și găsim virusuri transmise de țânțari în locuri noi”, a declarat dr. Jorge Osorio, profesor și director al Institutul de Sănătate Globală din cadrul Universității Wisconsin-Madison.

„Pe măsură ce aceste virusuri apar în mai multe părți ale lumii, avem nevoie de un efort coordonat la nivel mondial pentru a împărtăși învățămintele țărilor care au gestionat cu succes aceste boli, precum și pentru a ne asigura că există o supraveghere eficientă și contramăsuri”, a subliniat specialistul.

Ca parte a sondajului, respondenții au fost rugați să împărtășească prioritățile lor pentru abordarea celor mai urgente lacune în starea actuală de pregătire a lumii.

Programele de supraveghere pentru identificarea agenților patogeni emergenți, finanțarea infrastructurii de sănătate publică, testarea capacităților infrastructurii, creșterea numărului de epidemiologi și de lucrători de primă linie, precum și dezvoltarea testelor de diagnostic au fost menționate ca fiind primele cinci domenii de investiții.

Referințe:

Abbott Pandemic Defense Coalition Pandemic Preparedness Survey. Full report available on Abbott.com: https://www.abbott.com/content/dam/corp/abbott/en-us/hub/Abbott-Pandemic-Defense-Coalition-2024-Survey-Report.pdf.

Smith, P. et al. (2024). Climate change impacts on global biodiversity. Global Change Biology, 30(2), 123-145. https://doi.org/10.1111/gcb.15384

Brown, L et al. (2019). Microbial interactions in the human gut. Nature Microbiology, 4(8), 1234-1245. https://doi.org/10.1038/s41564-019-0476-8