Antibioticele ar putea să nu reducă riscul de deces la adulții spitalizați cu infecții respiratorii, sugerează un studiu

Antibioticele ar putea să nu reducă riscul de deces la adulții spitalizați cu infecții respiratorii, sugerează un studiu
martie 27 11:00 2023
Articol scris de:
Timp citire articol: 4 minut(e)

Majoritatea pacienților internați în spitale cu infecții virale acute primesc antibiotice ca măsură de precauție împotriva coinfecției bacteriene, dar această practică ar putea să nu îmbunătățească supraviețuirea, sugerează o nouă cercetare. Constatările sugerează că ar putea fi justificată o strategie pentru restricționarea antibioticelor în cazul infecțiilor respiratorii virale precum gripa. Rezultatele studiului vor fi prezentate în aprilie, la Congresul European de Microbiologie Clinică și Boli Infecțioase de la Copenhaga.

Cercetătorii au investigat impactul utilizării antibioticelor asupra supraviețuirii la peste 2.100 de pacienți internați într-un spital din Norvegia între 2017 și 2021 și au constatat că administrarea de antibiotice persoanelor cu infecții respiratorii comune este puțin probabil să reducă riscul de deces în termen de 30 de zile.

La apogeul pandemiei, antibioticele au fost prescrise pentru aproximativ 70% dintre pacienții cu Covid-19 în unele țări, contribuind potențial la flagelul agenților patogeni rezistenți la antibiotice, cunoscuți sub numele de superbacterii.

Aceste noi date, publicaate anticipat înainte de Congresul European de Microbiologie Clinică și Boli Infecțioase (ECCMID 2023, care va avea loc la Copenhaga, între 15-18 aprilie, sugerează că există „o uriașă utilizare excesivă a antibioticelor”, potrivit autorului principal al studiului, dr. Magrit Jarlsdatter Hovind, de la Spitalul Universitar Akershus și universitatea din Oslo, Norvegia.

„Lecțiile învățate în pandemia de Covid-19 sugerează că este sigură neadministrarea de antibiotice la majoritatea pacienților cu infecții respiratorii virale și că teama de coinfecții bacteriene poate fi exagerată”, a menționat dr. Hovind.

Utilizarea excesivă și abuzivă a antibioticelor a ajutat microbii să devină rezistenți la multe tratamente, o evoluție pe care oamenii de știință o consideră una dintre cele mai mari amenințări la adresa sănătății globale, având în vedere că rezervele de terapii de înlocuire în curs de dezvoltare sunt alarmant de puține.

Această ultimă cercetare, care va fi prezentată luna viitoare la Congresul European de Microbiologie Clinică și Boli Infecțioase de la Copenhaga, a implicat pacienți care au fost testați pozitiv prin intermediul unui tampon nazal sau al gâtului pentru infecții virale, cum ar fi gripa, RSV (infecțiile cu virusul sincițial respirator) sau Covid-19.

Un astfel de grad ridicat de prescriere potențial inutilă are implicații importante, având în vedere amenințarea crescândă a rezistenței antimicrobiene, spun autorii studiului.

Infecțiile respiratorii reprezintă aproximativ 10% din povara globală a bolilor și reprezintă cel mai frecvent motiv de prescriere a antibioticelor.

Multe infecții sunt virale și nu necesită sau nu răspund la antibiotice, dar preocupările legate de coinfecția bacteriană duc adesea la prescrierea preventivă de antibiotice.

Îngrijorările legate de coinfecția bacteriană în cazul Covid-19 au dus la utilizarea pe scară largă a antibioticelor în spitale și în comunitate.

Studiile raportează că, în unele țări, antibioticele au fost prescrise pentru aproximativ 70 % dintre pacienții cu Covid-19, chiar dacă utilizarea lor era justificată doar în cazul a aproximativ 1 din 10 dintre aceștia.

În această analiză, cercetătorii norvegieni au evaluat retrospectiv impactul terapiei cu antibiotice asupra mortalității la 2.111 adulți internați la Spitalul Universitar Akershus cu un tampon nazofaringian sau de gât la internare care a fost pozitiv pentru virusul gripal (H3N2, H1N1, gripa B; 44%, 935/2.111), virusul sincițial respirator (RSV; 20%, 429/2.111) sau coronavirusului 2 al sindromului respirator acut sever (SARS-CoV-2; 35%, 747/2.111) între 2017 și 2021.

Au fost înregistrate testele care făceau parte din rutina clinică în timpul internării în spital cu infecții respiratorii, inclusiv hemoculturi și tampoane nazofaringiene sau de gât pentru agenții patogeni virali și bacterieni comuni.

Pacienții cu un agent patogen bacterian confirmat și pacienții cu alte infecții care au necesitat terapie cu antibiotice au fost excluși din această analiză.

În total, 63% dintre cei 2.111 pacienți au primit antibiotice pentru infecții respiratorii în timpul spitalizării.

Rezultatele au arătat că, 168 de pacienți au murit în termen de 30 de zile, dintre care doar 22 nu primiseră antibiotice.

După ce au ținut cont de alți factori precum sexul, vârsta, gravitatea bolii și bolile de bază ale pacienților, cercetătorii au constatat că cei cărora li s-au prescris antibiotice în timpul spitalizării au avut de două ori mai multe șanse de a muri în termen de 30 de zile decât cei cărora nu li s-au administrat antibiotice

Echipa de cercetători a observat că pacienții mai bolnavi și cei cu mai multe boli de bază au fost cu atât mai susceptibili de a primi antibiotice, cât și de a deceda.

Alți factori, cum ar fi statutul de fumător al pacienților, ar fi putut juca, de asemenea, un rol, au spus ei.

„Medicii trebuie să aibă curajul să nu prescrie antibiotice doar așa, pentru orice eventualitate”, a precizat dr. Hovind.

Având în vedere limitările unui studiu retrospectiv precum cel de față, dr. Hovind și colegii săi au inițiat recent un studiu clinic, pentru a determina dacă pacienții internați în spital cu infecții respiratorii comune ar trebui să fie tratați cu antibiotice.

scrie un comentariu

0 Comentarii

Adaugă un comentariu