Oamenii de ştiinţă dezvoltă o nouă generaţie de anticorpi monoclonali, pentru a lupta împotriva mutaţiilor coronavirusului.
Anticorpii monoclonali creaţi în laborator, cândva modul principal de protejare a populaţiei împotriva SARS-CoV-2, sunt abandonaţi în prezent, deoarece nu funcţionează împotriva unui număr tot mai mare de variante de coronavirus, forţând cercetătorii din întreaga lume să elaboreze noi anticorpi, mai puternici şi mai rezistenţi la noile variante.
Următoarea generaţie de anticorpi monoclonali va viza părţi mai stabile ale virusului cu mutaţii rapide, anunţă presa americană.
„Monoclonalii au avut ziua lor, cum ar fi Modelul T sau biplanul”, a declarat pentru Carl Dieffenbach, directorul Diviziei SIDA la Centrele Naţionale de Sănătate din Statele Unite (NHI) şi conducătorul Programului Antiviral pentru Pandemii al NIH. „Acum este timpul să trecem mai departe”, spune cercetătorul.
Unii anticorpi monoclonali au devenit în mare parte ineficienţi, deoarece virusul a suferit mutaţii, şi se aşteaptă ca alţii să devină ineficienţi în această iarnă, dacă un val de noi subvariante de omicron va domina peisajul pandemic.
Administraţia pentru Alimente şi Medicamente din SUA, FDA, a avertizat recent că terapiile utilizate pe scară largă Bebtelovimab şi Evusheld ar putea să nu mai funcţioneze împotriva unor versiuni ale coronavirusului.
Situaţia este deosebit de îngrijorătoare pentru persoanele cu sisteme imunitare slăbite, întrucât vaccinurile sunt mai puţin eficiente la aceşti pacienţi şi mulţi au apelat în schimb la terapia cu anticorpi pentru protecţie. Pe măsură ce aceste tratamente scad, milioane de oameni au un risc crescut de a se îmbolnăvi de Covid-19.
Peste 3,5 milioane de perfuzii de anticorpi monoclonali au fost administrate în Statele Unite de când au fost autorizate pentru prima dată în 2020, înainte ca vaccinurile împotriva Covid-19 să fie disponibile.
„Aş spune că este o mare problemă”, spune Michael Barnett, profesor asociat de politici şi management în sănătate la Universitatea Harvard.
Persoanele cu un sistem imunitar slăbit reprezintă aproximativ 3% din populaţia americană şi 12% dintre pacienţii din SUA internaţi cu Covid-19. Mai mult, unul dintre cele mai eficiente tratamente alternative rămase, Paxlovid, are interacţiuni cu alte medicamente care l-ar face prea riscant pentru utilizare de către persoanele cu un sistem imunitar compromis, în special pacienţii cu transplant de organe.
Conduşi de această nevoie urgentă, oamenii de ştiinţă explorează noi modalităţi de a aborda problema, inclusiv anticorpi care caută ţinte noi printre părţile vulnerabile ale virusului.
Anticorpii monoclonali sunt creaţi în laborator şi acţionează ca anticorpii naturali pe care organismul uman îi produce pentru a lupta împotriva bolilor.
În cazul SARS-CoV-2, anticorpii monoclonali au fost concepuţi pentru a se lega de proteinele de pe suprafaţa virusului, împiedicând virusul să invadeze celulele umane.
Dar anticorpii monoclonali proiectaţi pentru o tulpină de coronavirus s-ar putea să nu se lege de proteinele spike ale altor tulpini. Multe companii au încetat să producă anticorpi monoclonali pentru a nu cheltui milioane cu producţia unui nou produs care să fie rapid abandonat.
Aceasta este o problemă pentru milioane de oameni cu un sistem imunitar slăbit care ar putea să nu răspundă bine la vaccinurile anti-Covid. Această populaţie are nevoie de terapii cu anticorpi pentru protecţie.
În ianuarie anul trecut, FDA şi-a revizuit autorizaţia de utilizare de urgenţă pentru două combinaţii de anticorpi monoclonali pentru a trata Covid-19 uşor până la moderat, deoarece nu şi-au dovedit eficacitatea împotriva variantei dominante omicron.
Medicamentele sunt bamlanivimab combinat cu etesevimab de la Eli Lilly şi casirivimab cu imdevimab de la Regeneron.
Companiile de medicamente şi oamenii de ştiinţă încearcă să dezvolte noi variante de anticorpi monoclonali care să nu devină depăşite pe măsură ce coronavirusul suferă mutaţii.
Conform presei americane, compania canadiană de biotehnologie Immune Biosolutions, cu sediul în Quebec, efectuează studii clinice, în Brazilia şi Africa de Sud, pe un cocktail de anticorpi.
Participanţii primesc tratamentul sub formă de substanţă pulverizată în gură timp de aproximativ trei minute în timp ce respiră normal.
Un anticorp din medicament vizează tulpina helix a coronavirusului, care nu s-a schimbat prea mult pe variante şi subvariante.
„Am observat o scădere bruscă a încărcăturii virale” în timpul testelor de siguranţă din faza 1, a declarat Bruno Maranda, directorul medical al companiei.
Pentru testele de fază 2, compania efectuează două studii distincte pentru a vedea dacă cocktailul are efectele dorite: unul cu pacienţi care au Covid-19 uşor până la moderat, celălalt cu pacienţi internaţi cu Covid-19 sever.
Doi dintre cei trei anticorpi din cocktail, cunoscuţi sub numele de IBO123, vizează o regiune familiară a proteinei spike unde virusul se ataşează de o celulă umană. Această regiune este un loc firesc pentru a bloca virusul, dar oamenii de ştiinţă au descoperit un dezavantaj. Ţinta se schimbă frecvent prin mutaţii, permiţând virusului să scape de obstacolele puse de cercetători în calea sa.
„Există o presiune imună uriaşă asupra virusului”, a explicat Andrés Finzi, profesor asociat la universitatea din Montréal, al cărui laborator a ajutat la dezvoltarea cocktailului de anticorpi. Până acum, evoluţia a favorizat mutaţiile care permit proteinei spike să scape de anticorpii care încearcă să o împiedice să se prindă de celulele organismului uman.
Aceste mutaţii au alimentat creşterea variantelor şi subvariantelor care ocolesc actualii anticorpi fabricaţi în laborator, în prezent.
De aceea, cel de-al treilea anticorp din cocktailul Immune Biosolutions ţinteşte atacul la capătul opus al proteinei, numită tulpina helix (helix stem). Această regiune este cea care permite membranelor celulare, virale şi umane, să fuzioneze împreună în timpul procesului de infecţie. Noul anticorp acţionează ca un set de mâini care strangulează spirala tulpinii.
Această secţiune a proteinei spike este ţinta oamenilor de ştiinţă, deoarece a rămas aceeaşi, chiar dacă virusul a produs noi variante şi subvariante. Când o secţiune a unei proteine rezistă schimbării, este un semn că este importantă, chiar esenţială, pentru ca proteina să funcţioneze.
Dacă un anticorp perturbă această parte rigidă a virusului, este mai puţin probabil ca agentul patogen să sufere mutaţii, în altă zonă.
Până acum, al treilea anticorp monoclonal a fost eficient în teste împotriva tuturor variantelor şi subvariantelor de coronavirus, cu excepţia XBB, pe care încă nu a fost testat, a precizat Finzi.
Compania a anunţat că se aşteaptă să vadă rezultatele primului studiu de fază 2 până la sfârşitul anului.
Organizatorii celui de-al doilea studiu încă recrutează pacienţi cu Covid-19 sever. Un al treilea studiu care testează capacitatea cocktail-ului de a preveni infectarea este programat să înceapă în câteva săptămâni.
Alţi doi anticorpi care se concentrează pe porţiuni stabile ale proteinei spike au fost descoperiţi într-un laborator de la Institutul Pasteur din Paris şi dezvoltaţi de compania franceză de biotehnologie Spiklmm. Ei se află, în prezent, în studii clinice de fază 1.
Hugo Mouquet, şeful Laboratorului de Imunologie Umorală de la Institutul Pasteur, a declarat prin e-mail că cei doi noi anticorpi au fost eficienţi în laborator împotriva tuturor variantelor frecvente de coronavirus, deşi nu au fost încă testaţi împotriva noilor subvariante omicron BQ.1, BQ.1.1 şi XBB.
Dacă sunt aprobaţi pentru utilizare, aceşti anticorpi ar putea fi administraţi persoanelor cu sistem imunitar slăbit înainte de a fi expuşi la coronavirus. Ca şi cocktailul de anticorpi Evusheld, aceştia ar fi folosiţi pentru a preveni infecţia. În schimb, Bebtelovimab este administrat pacienţilor după infecţie, dar în termen de şapte zile sau mai puţin de la afişarea simptomelor de Covid-19.
Oamenii de ştiinţă de la Antibody Biology de la NIH au şi ei o abordare similară. „Ne uităm la alte părţi ale proteinei spike care pot fi mai consistente şi pot suferi mai greu mutaţii”, a spus Joshua Tan, şeful unităţii.
Iniţial, ei au publicat o cercetare, în iulie, în revista Science, în care au descris o pereche de noi anticorpi care vizează o altă secţiune stabilă a proteinei spike a coronavirusului, peptida de fuziune. Această parte a proteinei spike „acţionează ca un cârlig de luptă şi se inserează în membrana celulară umană, trăgând membrana mai aproape de membrana virusului”, a spus Joshua Tan, şeful Unităţii de biologie a anticorpilor de la Institutul Naţional de Alergie şi Boli Infecţioase.
Deşi anticorpii fabricaţi în laborator care lovesc peptida de fuziune şi helixul stem sunt mai puţin puternici, a spus Tan, ei sunt eficienţi împotriva unei game mai largi de coronavirus.
În laborator, hamsterii sirieni trataţi cu unul dintre anticorpii echipei sale şi apoi infectaţi cu coronavirus au suferit o boală mai puţin severă şi s-au recuperat mai repede decât hamsterii infectaţi care nu au primit niciun tratament.
Într-o cercetare publicată mai recent, în revista Cell Host & Microbe, Tan şi colegii săi au identificat încă doi anticorpi monoclonali care atacă tulpina helix a proteinei spike.
În testele pe hamsteri infectaţi, aceşti anticorpi au ajutat animalele să-şi menţină greutatea. Hamsterii infectaţi cărora nu li s-a administrat niciunul dintre anticorpi şi-au pierdut aproximativ 10% din greutatea corporală în şase zile. Studiul a interpretat pierderea în greutate ca o măsură a bolii, deoarece hamsterii bolnavi tind să mănânce mai puţin.
Tan nu a putut spune când anticorpii monoclonali examinaţi în aceste studii ar putea trece la studii clinice.
Bing Chen, profesor de pediatrie la Universitatea Harvard, care a investigat structura atomică a proteinei spike, a spus că până acum anticorpii direcţionaţi împotriva site-ului de legare a virusului au rămas mai puternici decât cei care vizează alte secţiuni ale proteinei. El a subliniat, de asemenea, că dezvoltarea unor anticorpi monoclonali mai buni nu ar trebui să aibă prioritate faţă de alte instrumente medicale.
„Avem nevoie de vaccinuri mult mai eficiente, cu siguranţă”, a spus Chen.
În timp ce vaccinurile au fost foarte eficiente de la început, mutaţiile virale au permis mai multe, aşa-numite, infecţii inovatoare la persoanele care sunt complet vaccinate.
Şi, în ciuda succeselor lor timpurii cu cocktailul de anticorpi monoclonali de nouă generaţie, Finzi de la Immune Biosolutions a adăugat o notă de precauţie:
„Nu ar trebui să subestimăm capacitatea unui coronavirus de a suferi mutaţii”
