Anticorpii monoclonali își pierd eficacitatea împotriva noilor variante de coronavirus
Oamenii de știință dezvoltă o nouă generație de anticorpi monoclonali, pentru a lupta împotriva mutațiilor coronavirusului.
Anticorpii monoclonali creați în laborator, cândva modul principal de protejare a populației împotriva SARS-CoV-2, sunt abandonați în prezent, deoarece nu funcționează împotriva unui număr tot mai mare de variante de coronavirus, forțând cercetătorii din întreaga lume să elaboreze noi anticorpi, mai puternici și mai rezistenți la noile variante.
Următoarea generație de anticorpi monoclonali va viza părți mai stabile ale virusului cu mutații rapide, anunță presa americană.
„Monoclonalii au avut ziua lor, cum ar fi Modelul T sau biplanul”, a declarat pentru Carl Dieffenbach, directorul Diviziei SIDA la Centrele Naționale de Sănătate din Statele Unite (NHI) și conducătorul Programului Antiviral pentru Pandemii al NIH. „Acum este timpul să trecem mai departe”, spune cercetătorul.
Unii anticorpi monoclonali au devenit în mare parte ineficienți, deoarece virusul a suferit mutații, și se așteaptă ca alții să devină ineficienți în această iarnă, dacă un val de noi subvariante de omicron va domina peisajul pandemic.
Administrația pentru Alimente și Medicamente din SUA, FDA, a avertizat recent că terapiile utilizate pe scară largă Bebtelovimab și Evusheld ar putea să nu mai funcționeze împotriva unor versiuni ale coronavirusului.
Situația este deosebit de îngrijorătoare pentru persoanele cu sisteme imunitare slăbite, întrucât vaccinurile sunt mai puțin eficiente la acești pacienți și mulți au apelat în schimb la terapia cu anticorpi pentru protecție. Pe măsură ce aceste tratamente scad, milioane de oameni au un risc crescut de a se îmbolnăvi de Covid-19.
Peste 3,5 milioane de perfuzii de anticorpi monoclonali au fost administrate în Statele Unite de când au fost autorizate pentru prima dată în 2020, înainte ca vaccinurile împotriva Covid-19 să fie disponibile.
„Aș spune că este o mare problemă”, spune Michael Barnett, profesor asociat de politici și management în sănătate la Universitatea Harvard.
Persoanele cu un sistem imunitar slăbit reprezintă aproximativ 3% din populația americană și 12% dintre pacienții din SUA internați cu Covid-19. Mai mult, unul dintre cele mai eficiente tratamente alternative rămase, Paxlovid, are interacțiuni cu alte medicamente care l-ar face prea riscant pentru utilizare de către persoanele cu un sistem imunitar compromis, în special pacienții cu transplant de organe.
Conduși de această nevoie urgentă, oamenii de știință explorează noi modalități de a aborda problema, inclusiv anticorpi care caută ținte noi printre părțile vulnerabile ale virusului.
Anticorpii monoclonali sunt creați în laborator și acționează ca anticorpii naturali pe care organismul uman îi produce pentru a lupta împotriva bolilor.
În cazul SARS-CoV-2, anticorpii monoclonali au fost concepuți pentru a se lega de proteinele de pe suprafața virusului, împiedicând virusul să invadeze celulele umane.
Dar anticorpii monoclonali proiectați pentru o tulpină de coronavirus s-ar putea să nu se lege de proteinele spike ale altor tulpini. Multe companii au încetat să producă anticorpi monoclonali pentru a nu cheltui milioane cu producția unui nou produs care să fie rapid abandonat.
Aceasta este o problemă pentru milioane de oameni cu un sistem imunitar slăbit care ar putea să nu răspundă bine la vaccinurile anti-Covid. Această populație are nevoie de terapii cu anticorpi pentru protecție.
În ianuarie anul trecut, FDA și-a revizuit autorizația de utilizare de urgență pentru două combinații de anticorpi monoclonali pentru a trata Covid-19 ușor până la moderat, deoarece nu și-au dovedit eficacitatea împotriva variantei dominante omicron.
Medicamentele sunt bamlanivimab combinat cu etesevimab de la Eli Lilly și casirivimab cu imdevimab de la Regeneron.
Companiile de medicamente și oamenii de știință încearcă să dezvolte noi variante de anticorpi monoclonali care să nu devină depășite pe măsură ce coronavirusul suferă mutații.
Conform presei americane, compania canadiană de biotehnologie Immune Biosolutions, cu sediul în Quebec, efectuează studii clinice, în Brazilia și Africa de Sud, pe un cocktail de anticorpi.
Participanții primesc tratamentul sub formă de substanță pulverizată în gură timp de aproximativ trei minute în timp ce respiră normal.
Un anticorp din medicament vizează tulpina helix a coronavirusului, care nu s-a schimbat prea mult pe variante și subvariante.
„Am observat o scădere bruscă a încărcăturii virale” în timpul testelor de siguranță din faza 1, a declarat Bruno Maranda, directorul medical al companiei.
Pentru testele de fază 2, compania efectuează două studii distincte pentru a vedea dacă cocktailul are efectele dorite: unul cu pacienți care au Covid-19 ușor până la moderat, celălalt cu pacienți internați cu Covid-19 sever.
Doi dintre cei trei anticorpi din cocktail, cunoscuți sub numele de IBO123, vizează o regiune familiară a proteinei spike unde virusul se atașează de o celulă umană. Această regiune este un loc firesc pentru a bloca virusul, dar oamenii de știință au descoperit un dezavantaj. Ținta se schimbă frecvent prin mutații, permițând virusului să scape de obstacolele puse de cercetători în calea sa.
„Există o presiune imună uriașă asupra virusului”, a explicat Andrés Finzi, profesor asociat la universitatea din Montréal, al cărui laborator a ajutat la dezvoltarea cocktailului de anticorpi. Până acum, evoluția a favorizat mutațiile care permit proteinei spike să scape de anticorpii care încearcă să o împiedice să se prindă de celulele organismului uman.
Aceste mutații au alimentat creșterea variantelor și subvariantelor care ocolesc actualii anticorpi fabricați în laborator, în prezent.
De aceea, cel de-al treilea anticorp din cocktailul Immune Biosolutions țintește atacul la capătul opus al proteinei, numită tulpina helix (helix stem). Această regiune este cea care permite membranelor celulare, virale și umane, să fuzioneze împreună în timpul procesului de infecție. Noul anticorp acționează ca un set de mâini care strangulează spirala tulpinii.
Această secțiune a proteinei spike este ținta oamenilor de știință, deoarece a rămas aceeași, chiar dacă virusul a produs noi variante și subvariante. Când o secțiune a unei proteine rezistă schimbării, este un semn că este importantă, chiar esențială, pentru ca proteina să funcționeze.
Dacă un anticorp perturbă această parte rigidă a virusului, este mai puțin probabil ca agentul patogen să sufere mutații, în altă zonă.
Până acum, al treilea anticorp monoclonal a fost eficient în teste împotriva tuturor variantelor și subvariantelor de coronavirus, cu excepția XBB, pe care încă nu a fost testat, a precizat Finzi.
Compania a anunțat că se așteaptă să vadă rezultatele primului studiu de fază 2 până la sfârșitul anului.
Organizatorii celui de-al doilea studiu încă recrutează pacienți cu Covid-19 sever. Un al treilea studiu care testează capacitatea cocktail-ului de a preveni infectarea este programat să înceapă în câteva săptămâni.
Alți doi anticorpi care se concentrează pe porțiuni stabile ale proteinei spike au fost descoperiți într-un laborator de la Institutul Pasteur din Paris și dezvoltați de compania franceză de biotehnologie Spiklmm. Ei se află, în prezent, în studii clinice de fază 1.
Hugo Mouquet, șeful Laboratorului de Imunologie Umorală de la Institutul Pasteur, a declarat prin e-mail că cei doi noi anticorpi au fost eficienți în laborator împotriva tuturor variantelor frecvente de coronavirus, deși nu au fost încă testați împotriva noilor subvariante omicron BQ.1, BQ.1.1 și XBB.
Dacă sunt aprobați pentru utilizare, acești anticorpi ar putea fi administrați persoanelor cu sistem imunitar slăbit înainte de a fi expuși la coronavirus. Ca și cocktailul de anticorpi Evusheld, aceștia ar fi folosiți pentru a preveni infecția. În schimb, Bebtelovimab este administrat pacienților după infecție, dar în termen de șapte zile sau mai puțin de la afișarea simptomelor de Covid-19.
Oamenii de știință de la Antibody Biology de la NIH au și ei o abordare similară. „Ne uităm la alte părți ale proteinei spike care pot fi mai consistente și pot suferi mai greu mutații”, a spus Joshua Tan, șeful unității.
Inițial, ei au publicat o cercetare, în iulie, în revista Science, în care au descris o pereche de noi anticorpi care vizează o altă secțiune stabilă a proteinei spike a coronavirusului, peptida de fuziune. Această parte a proteinei spike „acţionează ca un cârlig de luptă şi se inserează în membrana celulară umană, trăgând membrana mai aproape de membrana virusului”, a spus Joshua Tan, şeful Unităţii de biologie a anticorpilor de la Institutul Naţional de Alergie şi Boli Infecţioase.
Deși anticorpii fabricați în laborator care lovesc peptida de fuziune și helixul stem sunt mai puțin puternici, a spus Tan, ei sunt eficienți împotriva unei game mai largi de coronavirus.
În laborator, hamsterii sirieni tratați cu unul dintre anticorpii echipei sale și apoi infectați cu coronavirus au suferit o boală mai puțin severă și s-au recuperat mai repede decât hamsterii infectați care nu au primit niciun tratament.
Într-o cercetare publicată mai recent, în revista Cell Host & Microbe, Tan și colegii săi au identificat încă doi anticorpi monoclonali care atacă tulpina helix a proteinei spike.
În testele pe hamsteri infectați, acești anticorpi au ajutat animalele să-și mențină greutatea. Hamsterii infectați cărora nu li s-a administrat niciunul dintre anticorpi și-au pierdut aproximativ 10% din greutatea corporală în șase zile. Studiul a interpretat pierderea în greutate ca o măsură a bolii, deoarece hamsterii bolnavi tind să mănânce mai puțin.
Tan nu a putut spune când anticorpii monoclonali examinați în aceste studii ar putea trece la studii clinice.
Bing Chen, profesor de pediatrie la Universitatea Harvard, care a investigat structura atomică a proteinei spike, a spus că până acum anticorpii direcționați împotriva site-ului de legare a virusului au rămas mai puternici decât cei care vizează alte secțiuni ale proteinei. El a subliniat, de asemenea, că dezvoltarea unor anticorpi monoclonali mai buni nu ar trebui să aibă prioritate față de alte instrumente medicale.
„Avem nevoie de vaccinuri mult mai eficiente, cu siguranță”, a spus Chen.
În timp ce vaccinurile au fost foarte eficiente de la început, mutațiile virale au permis mai multe, așa-numite, infecții inovatoare la persoanele care sunt complet vaccinate.
Și, în ciuda succeselor lor timpurii cu cocktailul de anticorpi monoclonali de nouă generație, Finzi de la Immune Biosolutions a adăugat o notă de precauție:
„Nu ar trebui să subestimăm capacitatea unui coronavirus de a suferi mutații”
Niciun comentariu!
Poți adăuga unul pentru a porni o conversație.