Plafonarea taxei clawback printr-o lege votată în Parlament reduce riscurile de limitare a accesului pacienţilor români la medicamente, menţionează Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM) şi Asociaţia Local American Working Group (LAWG), într-un comunicat remis 360medical.ro.
Reacţia vine după ce plenul Camerei Deputaţilor a votat în 23 aprilie proiectul legislativ PLX 78/2020, care introduce o taxă clawback plafonată şi diferenţiată: 15% pentru medicamentele produse în România, 25% pentru medicamentele inovative şi 20% pentru cele generice. Pentru intrarea în vigoare a măsurii este nevoie de promulgarea legii de către preşedinte şi de publicarea în Monitorul Oficial.
"Prin aprobarea acestui amendament, decidenţii politici au făcut paşi importanţi pentru a asigura medicamentele necesare pe piaţa din România şi după această criză cu care ne confruntăm în prezent, precum şi pentru a reduce riscurile de limitare a accesului pacienţilor la medicamente de care au nevoie", arată cele trei organizaţii, în comunicatul comun.
Plafoanele aplicabile taxei clawback, în forma votată de plenul Camerei Deputaţilor, rămân printre cele mai mari din Uniunea Europeană, însă înseamnă o reducere semnificativă a poverii fiscale faţă de ninvelul actual.
Nivelul taxei clawback impuse producătorilor de medicamente a fost calculată la nivelul de 27,65% pentru ultimul trimestru al anului trecut de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), în creştere faţă de nivelul din trimestrul anterior (când a fost de 26,49%).
Decretul semnat de preşedintele Klaus Iohannis privind instituirea stării de urgenţă prevede că taxa clawback pentru trimestrul I al anului 2020 se plafonează la valoarea din ultimul trimestru al anului trecut.
Decizia "reprezintă un adevărat progres în normalizarea pieţei medicamentelor, păstrarea medicamentelor în piaţă, păstrarea producţiei locale, precum şi asigurarea accesului pacienţilor la medicamente", arată organizaţiile.
Potrivit organizaţiilor menţionate, din 2015 şi până în prezent au fost retrase din piaţa românească în jur de 3.000 de medicamente, inclusiv 20% din numărul total de medicamente originale compensate, principalele cauze invocate de companii fiind taxa clawback în continuă creştere şi politica celui mai mic preţ european.
