Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) reprezintă principala sursă de finanţare a programelor publice de sănătate din România şi unul dintre cele mai mari bugete publice din ţara noastră. Contribuţiile de asigurări de sănătate plătite de angajaţi reprezintă principala sursă care alimentează acest fond, însă multe categorii de salariaţi beneficiază de scutiri care au ca efect reducerea sumelor disponibile pentru Sănătate. Marţi, mai multe asociaţii de pacienţi au cerut Guvernului eliminarea scutirilor de la plata contribuţiilor de asigurări sociale de sănătate (CASS), o măsură care ar putea aduce circa 1 miliard de euro în plus la FNUASS.
Solicitarea a fost transmisă de Alianţa Pacienţilor Cronici din România (APCR), Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România (COPAC), Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), Uniunea Naţională a Organizaţiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA şi Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Autoimune (APAA).
Potrivit asociaţiilor, în prezent 884.680 de angajaţi din construcţii, agricultură şi industria alimentară nu plătesc CASS, scutirea generând încasări lunare mai mici cu circa 400 milioane lei la Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate.
În 2022, bugetul total al FNUASS a fost de 55 miliarde lei (circa 11 miliarde euro), iar scutirile au însemnat încasări mai mici cu 4,8 miliarde lei (aproape 1 miliard de euro).
"Scutirile la plata CASS acordate diferitelor categorii profesionale încalcă cu bună ştiinţă prevederile Legii 95/2006, creează discriminare în rândul asiguraţilor, încălcând principiul solidarităţii şi ignorând participarea obligatorie la plata CASS aşa cum este prevăzut în lege", arată asociaţiile de pacienţi, într-un comunicat transmis 360medical.ro.
"Rugăm Guvernul României să anuleze facilităţile fiscale privind CASS acordate unor categorii profesionale, să îmbunătăţească colectarea sumelor datorate de către companii la Fondul Naţional Unic de Asigurări de Sociale de Sănătate şi să crească alocarea bugetară pentru sănătate la un nivel asemănător cu ţările europene dezvoltate, respectiv peste 9% din PIB", solicită asociaţiile.
Asociaţiile de pacienţi mai solicită Guvernului să trateze cu toată seriozitatea domeniul medical, să asigure finanţare conform nevoilor şi să reformeze sistemul medical, astfel încât pacienţii să beneficieze de servicii medicale de calitate la standarde europene.
În acest an, situaţia FNUASS s-a agravat, în condiţiile în care cheltuielile au crescut mai repede decât veniturile în primele 7 luni, iar guvernul a redus subvenţiile către fond, în condiţiile crizei bugetare.
Astfel, în primele 7 luni din 2023, fondul a înregistrat venituri totale de 31,34 miliarde lei (11,1 miliarde euro), în creştere cu 7,2% faţă de aceeaşi perioadă din anul anterior, când încasările au fost de 29,23 miliarde lei.
Din venituri, o sumă de 3,7 miliarde lei a provenit din subvenţii de la bugetul de stat, în scădere cu 703 milioane lei, de la 4,4 miliarde lei în perioada similară din 2022.
Fondul a fost alimentat în primele 7 luni ale anului în principal din contribuţiile de asigurări de sănătate plătite de asiguraţi şi angajatori, în valoare totală de 25,46 miliarde lei, în creştere cu 10,4% faţă de ianuarie-iulie 2022.
În schimb, cheltuielile au fost de 35,05 miliarde de lei, mai mari cu 8,2% faţă de nivelul din primele şapte luni din 2022.
În aceste condiţii, fondul a înregistrat un deficit de 3,7 miliarde lei în perioada ianuarie-iulie 2023, în creştere de la 3,15 miliarde lei în aceeaşi perioadă din 2022.
