Un raport al Asociației Americane pentru Cercetarea Cancerului (AACR) arată că bacteria helicobacter pylori (H. pylori) este agentul patogen responsabil pentru cel mai mare număr de cazuri de cancer la nivel mondial. Bacteria H. pylori a cauzat peste 800.000 de cazuri de cancer în 2018, iar aproximativ 30% până la 40% dintre americani au o infecție cu acest agent patogen la un moment dat.
Când ne gândim la cauzele cancerului, ne vin în minte factori precum genetica și stilul de viață, dar unii agenți patogeni pot duce, de asemenea, la cancer.
Conform unui raport recent al Asociației Americane pentru Cercetarea Cancerului:Cancer Progress Report 2024. Prevenirea și eliminarea infecției cu agenți patogeni care cauzează cancer, 13% din cazurile de cancer la nivel mondial, adică 2,2 milioane, sunt atribuite infecțiilor bacteriene sau virale.
Printre vinovați se numără hepatita B, hepatita C și papilomavirusul uman sau HPV, cauza bine cunoscută a cancerului de col uterin.
Cu toate acestea, agentul patogen responsabil de cel mai mare număr de cazuri de cancer la nivel mondial este Helicobacter pylori, mai cunoscut sub numele de H. pylori.
Bacteria a fost responsabilă pentru aproximativ 810.000 de cazuri de cancer în 2018, cel mai recent an pentru care sunt disponibile date.
Pentru comparație, HPV a condus la 690.000 de cazuri în acel an, urmat de hepatita B, cu 360.000 de cazuri.[1]
Simptomele unei infecții cu această bacterie includ vărsături, scădere în greutate, probleme de înghițire și arsuri la stomac severe, dar multe dintre infecții pot fi asimptomatice.
Ce este H. Pylori și cum provoacă cancer?
- pylori este o bacterie pe care mulți oameni o poartă în stomac. Aproximativ 30% până la 40% dintre americani au o infecție cu H. pylori la un moment dat.[2] Bacteria poate provoca formarea ulcerelor în stomac sau în intestinul subțire și poate duce, de asemenea, la gastrită, care este o inflamație a mucoasei stomacului.[2]
În timp, acest lucru se poate dezvolta în boli mai grave, a declarat dr. Linda Cummings, gastroenterolog la Centrul medical din cardrul spitalelor universitare ale clinicii Cleveland și profesor la facultatea de medicină a universității americane Case Western Reserve.
„La unele persoane care sunt susceptibile din cauza factorilor genetici, a stilului de viață sau a caracteristicilor tulpinii H. pylori în sine, această inflamație duce la modificări precanceroase ale mucoasei stomacului care pot evolua în cele din urmă spre cancer”, a declarat ea într-un comunicat.
Bacteria H. pylori poate crește riscul a două tipuri de cancer: limfomul țesutului limfoid asociat mucoasei (MALT), o formă de limfom non-Hodgkin care afectează stomacul, și un tip de cancer gastric numit adenocarcinom, care provine din mucoasa stomacului.
Potrivit Societății Americane de Cancer, 90 până la 95% din toate cancerele de stomac sunt adenocarcinoame.[3]
Bacteria H. pylori este cel mai puternic factor de risc pentru cancerul gastric, a subliniat dr. Cummings. Persoanele cu o infecție cu această bacterie au un risc de două până la șase ori mai mare de a dezvolta cancer gastric și limfom MALT în comparație cu cei care nu sunt infectați, potrivit Centrelor americane pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC).[4]
Este important de reținut că, pentru majoritatea oamenilor, infecția cu H. pylori nu duce la cancer. „Dintre toate persoanele infectate cu H. pylori, se crede că aproximativ 1% până la 3% vor dezvolta cancer”, a precizat dr. Cummings.[5]
Cum se ia H. pylori?
Deși nu se cunosc suficiente lucruri despre transmiterea bacteriei, dr. Cummings spune că H. pylori poate fi răspândită prin intermediul fluidelor corporale.
„Întrucât H. pylori poate fi găsită în fecale (scaun), suc gastric, salivă și plăci dentare, ar putea fi potențial răspândită prin secreții orale sau vărsături”, a spus ea.
Transmiterea de la persoană la persoană în gospodărie este probabilă deoarece riscul de H. pylori la un copil este mai mare dacă un părinte sau un frate este infectat, spun specialiștii.
Majoritatea persoanelor cu H. pylori contractează probabil infecția în copilărie, a adăugat dr. Cummings. Transmiterea este adesea asociată cu igiena și sanitația precară, condițiile de viață aglomerate și aprovizionarea inadecvată cu apă.
În general, infecțiile cu H. pylori sunt semnificativ mai frecvente în țările cu venituri mici și medii decât în țările cu venituri mari.
Cu toate acestea, în Statele Unite, există puncte nevralgice, inclusiv comunități indigene americane, unde rata infecției cu H. pylori este mai mare decât cea de 36% înregistrată în rândul populației generale.[6]
Prevalența H. pylori este de 62% în rândul adulților Navajo din Arizona, de exemplu, și de 75% în rândul populației indigene din Alaska.[7]
Incidența cancerului gastric este cea mai ridicată în Asia de Est, Europa de Est și America Latină Andină, în timp ce mortalitatea este cea mai ridicată în Asia de Est, America Latină Andină și Asia Centrală.[8]
„În unele țări din Asia cu rate ridicate ale cancerului gastric, se recomandă depistarea universală a cancerului gastric prin endoscopie sau un test radiografic începând cu vârsta de 40 sau 50 de ani”, a declaratprecizat dr. Cummings.
Simptome și diagnostic
Unele persoane cu o infecție cu H. pylori nu au niciun simptom, în timp ce altele pot prezenta disconfort abdominal după ce mănâncă. Vărsăturile, pierderea în greutate, dificultățile de înghițire și arsurile la stomac severe sunt, de asemenea, semne ale unei infecții cu H. pylori, a indicat medicul.
„Scaunele negre, urât mirositoare și cu frecvență crescută pot rezulta dintr-un ulcer sângerând cauzat de H. pylori” ,a adăugat ea.
Întrucât o infecție cu H. pylori poate fi asimptomatică, testarea este singura modalitate de a determina prezența bacteriei.
Există patru modalități de testare pentru H. pylori: un test respirator cu uree (se bazeaza pe proprietatea Helicobacter pylori de a produce o enzima numita ureaza. Aceasta enzima descompune ureea administrata in timpul testului, ducand la eliberarea de amoniac care este eliberat pe cale respiratorie. Astfel, testul masoara nivelul de amoniac in respiratia pacientului), un test cu antigen fecal, o endoscopie superioară și un test de sânge.
Cu toate acestea, dr. Cummings a declarat că testul de sânge este rar utilizat în SUA, deoarece o persoană poate fi testată pozitiv chiar și după ce infecția bacteriană a fost tratată cu succes.
Screeningul pentru H. pylori nu este recomandat în Statele Unite, dar dr. Cummings sugerează testarea persoanelor care:
- prezintă semne sau simptome ale unei infecții cuH. pylori;
- au sau au avut un ulcer la nivelul stomacului sau intestinului subțire;
- locuiesc în aceeași casă cu o persoană care are o infecție cu H. pylori;
- au un istoric familial de H. pylori, cancer gastric sau ulcer peptic;
- Aveți MALT sau anemie feriprivă;
- Luați în mod regulat medicamente antiinflamatoare nesteroidiene, care cresc riscul de ulcer;
Tratamentul
Potrivit specialiștilor, infecțiile cu H. pylori nu dispar de obicei fără tratament și au devenit din ce în ce mai dificil de tratat deoarece bacteria a dezvoltat rezistență la unele antibiotice.
„Această rezistență a condus la regimuri de tratament din ce în ce mai complexe”, a explicat medicul.
În prezent, infecțiile sunt tratate timp de două săptămâni cu mai multe medicamente, inclusiv medicamente de suprimare a acidului gastric și antibiotice. Unele regimuri includ, de asemenea, compuși care conțin bismut.
Unele persoane pot fi nevoite să ia un al doilea sau chiar al treilea regim de antibiotice pentru a elimina infecția. Deși se pot face teste speciale pentru a determina la ce antibiotice poate fi rezistent H. pylori, aceste teste nu sunt disponibile pe scară largă.
Cum pot fi prevenite infecțiile cu H. pylori
Întrucât transmiterea H. pylori nu este bine înțeleasă, se crede că este cel mai adesea dobândită în copilărie, de aceea prevenirea răspândirii bacteriei poate fi o provocare.
„Un frate infectat, o mamă infectată sau un tată infectat sunt factori de risc puternici pentru H. pylori”, spune dr. Cumming.
Printre strategiile care pot ajuta la prevenirea răspândirii bacteriei H. pylori se numără spălarea frecventă a mâinilor, în special după folosirea toaletei, evitarea utilizării în comun a ustensilelor și a paharelor sau sticlelor de băut și consumul de apă dintr-o sursă curată și sigură.
REFERINȚE:
- American Association for Cancer Research. Cancer Progress Report 2024. Prevent and eliminate infection from cancer-causing pathogens.
- National Library of Medicine: MedlinePlus. Helicobacter pylori infections.
- American Cancer Society. What is stomach cancer?.
- Centers for Disease Control and Prevention. CDC Yellow Book 2024: Helicobacter pylori.
- Wroblewski LE, Peek RM Jr, Wilson KT. Helicobacter pylori and gastric cancer: factors that modulate disease risk. Clin Microbiol Rev. 2010;23(4):713-739. doi:10.1128/CMR.00011-10
- Shah S, Cappell K, Sedgley R, et al. Diagnosis and treatment patterns among patients with newly diagnosed Helicobacter pylori infection in the United States 2016-2019. Sci Rep. 2023;13(1):1375. doi:10.1038/s41598-023-28200-3
- Monroy FP, Brown HE, Sanderson PR, et al. Helicobacter pylori in Native Americans in northern Arizona. Diseases. 2022;10(2):19. doi:10.3390/diseases10020019
- GBD 2017 Stomach Cancer Collaborators. The global, regional, and national burden of stomach cancer in 195 countries, 1990-2017: a systematic analysis for the Global Burden of Disease study 2017. Lancet Gastroenterol Hepatol. 2020;5(1):42-54. doi:10.1016/S2468-1253(19)30328-0
Niciun comentariu!
Poți adăuga unul pentru a porni o conversație.