Bărbații cu risc ridicat de boli cardiovasculare se confruntă cu declinul sănătății creierului cu 10 ani mai devreme decât femeile, susține un studiu

noiembrie 28 08:50 2024

Articol scris de:

Beatrice Popa

Timp citire articol: 5 minut(e)

Bărbații cu factori de risc de boli cardiovasculare, inclusiv obezitatea, se confruntă cu un declin al sănătății creierului cu un deceniu mai devreme – de la mijlocul anilor 50 până la mijlocul anilor 70 – decât femeile afectate în mod similar, care sunt mai susceptibile de la mijlocul anilor 60 până la mijlocul anilor 70, sugerează concluziile unui studiu pe termen lung.

Cele mai vulnerabile regiuni ale creierului sunt cele implicate în procesarea informațiilor auditive, a aspectelor percepției vizuale, a procesării emoțiilor și a memoriei, efectele dăunătoare fiind la fel de evidente la cei care nu purtau gena APOE ε4 cu risc ridicat ca și la cei care o purtau, arată constatările, publicate miercuri online, în Journal of Neurology Neurosurgery & Psychiatry.

Factorii de risc de boli cardiovasculare, cum ar fi diabetul zaharat de tip 2, obezitatea, hipertensiunea arterială și fumatul, sunt asociați cu un risc sporit de a dezvolta demență. Cercetătorii spun că nu este clar când ar putea fi cel mai bun moment pentru a interveni cu un tratament adecvat pentru a evita neurodegenerarea asociată și dacă acest moment ar putea diferi între sexe.

Pentru a explora în continuare acest aspect, ei s-au bazat pe 34.425 de participanți la UK Biobank, cărora li s-au efectuat scanări abdominale și cerebrale. Vârsta medie a participanților a fost de 63 de ani, și a variat de la 45 la 82 de ani.

Riscul de boli cardiovasculare a fost evaluat cu ajutorul scorului de risc Framingham, care se bazează pe: vârstă; grăsimi din sânge; tensiune arterială sistolică – presiunea arterială maximă exercitată atunci când inima se contractă și pompează sângele – reprezentată de primul număr mai mare dintr-o citire – medicamente pentru tensiune arterială; fumat; și diabet.

În plus, modificările în structura și volumul creierului au fost înregistrate cu ajutorul unei tehnici de neuroimagistică numită morfometrie bazată pe voxel (VBM) pentru a identifica influența riscului cardiovascular, a grăsimii abdominale și a grăsimii care înconjoară organele corpului (țesut adipos visceral) asupra neurodegenerării creierului.

Analiza datelor a arătat că nivelurile mai ridicate de grăsime abdominală și de țesut adipos visceral au fost asociate cu un volum mai scăzut al materiei cenușii din creier, atât la bărbați, cât și la femei.

Datele au arătat că cea mai puternică influență a riscului cardiovascular și a obezității asupra neurodegenerării creierului a apărut cu un deceniu mai devreme la bărbați decât la femei și s-a menținut pe parcursul a două decenii. De asemenea, efectele au fost mai puternice la bărbați decât la femei.

Bărbații au fost cei mai susceptibili la efectele dăunătoare între vârstele de 55 și 74 de ani, în timp ce femeile au fost cele mai susceptibile între vârstele de 65 și 74 de ani.

Riscul cardiovascular ridicat și obezitatea au predispus la pierderea treptată a volumului cerebral pe parcursul mai multor decenii, apărând într-o curbă în formă de clopot în timp, cu o susceptibilitate mai scăzută la vârste mai tinere (sub 55 de ani) și mai înaintate (75+), deși au existat relativ puțini participanți de ambele sexe în aceste grupe de vârstă, notează cercetătorii.

Important este faptul că asociațiile au rămas, indiferent dacă cei afectați erau sau nu purtători ai genei APOE ε4 cu risc ridicat.

Cele mai vulnerabile regiuni ale creierului au fost lobii temporali, situate în cortexul cerebral, suprafața exterioară a creierului. Aceste regiuni sunt implicate în procesarea informațiilor auditive, vizuale și emoționale, precum și în memorie – regiuni afectate timpuriu în dezvoltarea demenței.

„Impactul dăunător al riscului cardiovascular a fost larg răspândit în toate regiunile corticale, subliniind modul în care riscul cardiovascular poate afecta o serie de funcții cognitive”, notează cercetătorii.

„Prin urmare, factorii de risc cardiovascular modificabili, inclusiv obezitatea, merită o atenție deosebită în tratamentul/prevenirea bolilor neurodegenerative, inclusiv a bolii Alzheimer”, adaugă ei.

„Acest lucru subliniază importanța vizării agresive a factorilor de risc cardiovascular înainte de vârsta de 55 de ani pentru a preveni neurodegenerarea și boala Alzheimer, în plus față de beneficiul prevenirii altor evenimente cardiovasculare, cum ar fi infarctul miocardic (atac de cord) și AVC (accidentul vascular cerebral)”, subliniază aceștia.

„O astfel de posibilitate ar putea fi reprezentată de reorientarea agenților utilizați pentru obezitate și diabet zaharat de tip 2 pentru tratamentul bolii Alzheimer”, sugerează ei, adăugând că alte medicamente utilizate pentru tratamentul bolilor cardiovasculare s-au dovedit, de asemenea, promițătoare.

Întrucât studiul a fost unul observațional, nu pot fi trase concluzii ferme cu privire la cauză și efect. Cercetătorii recunosc diverse limitări ale acestor constatări, inclusiv faptul că UK Biobank nu a înregistrat biomarkeri specifici pentru boala Alzheimer.

Atrofia regiunilor frontale, parietale și temporale ale creierului este, de asemenea, tipică îmbătrânirii normale, ceea ce face dificilă diferențierea precisă între impactul riscului cardiovascular asupra proceselor generale de îmbătrânire și riscul de afecțiuni neurodegenerative specifice, adaugă ei.

Dar există explicații biologice plauzibile pentru leziunile neuronale observate, explică cercetătorii. Acestea includ inflamația, rezistența centrală la leptină și insulină, precum și distrugerea barierei hematoencefalice.

 „Vizarea riscului cardiovascular și a obezității cu un deceniu mai devreme la bărbați decât la femei poate fi imperativă pentru ca potențialii candidați să obțină un beneficiu terapeutic în prevenirea neurodegenerării și a declinului cognitiv”, concluzionează autorii studiului.