O nouă cercetare evidențiază consumul de alimente ultraprocesate la copiii mici.
Bebelușii din Marea Britanie obțin aproape jumătate (47%) din caloriile lor din alimente ultraprocesate (UPF), iar acest lucru crește la 59% până la vârsta de șapte ani, potrivit unui nou studiu condus de cercetătorii de la University College din Londra (UCL).
Studiul, publicat vineri, în European Journal of Nutrition, a analizat datele de la 2.591 de copii născuți în Regatul Unit în 2007 și 2008, ai căror părinți au înregistrat ceea ce au mâncat și au băut copiii lor pe parcursul a trei zile.
Cele mai frecvente alimente ultraprocesate consumate de copiii mici- care aveau 21 de luni când părinții le-au înregistrat dietele – au fost iaurturile aromate și cerealele integrale pentru micul dejun, produse considerate de obicei sănătoase. Până la vârsta de șapte ani, cele mai frecvente ultraprocesate consumate au fost cerealele dulci, pâinea albă și budincile.
„Alimentele ultraprocesate nu sunt toate rele pentru sănătate, iar alimentele consumate de obicei de copiii mici din acest studiu sunt dintre cele care sunt considerate destul de sănătoase”, a declarat într-un comunicat autorul principal, dr. Rana Conway, de la Institutul de Epidemiologie și Asistență Medicală al UCL.
„Cu toate acestea, unele cereale integrale și iaurturi aromate au niveluri ridicate de zahăr și sare adăugate, iar studiul nostru a constatat că bebelușii care au consumat mai multe alimente ultraprocesate au avut, de asemenea, un aport mai mare de aceste ingredient”, spune medicul.
„Acest lucru este îngrijorător, mai ales că, în general, copiii mici consumă mai mult zahăr adăugat și sare decât este recomandat”, a precizat ea.
În afară de zahăr și sare, un regim alimentar care include o mulțime de alimente ultraprocesate este mai puțin probabil să obișnuiască copiii cu aromele naturale ale alimentelor integrale și, prin urmare, mai puțin probabil să încurajeze o alimentație sănătoasă mai târziu în viață, a subliniat medicul britanic.
Modelele de alimentație în primii ani sunt importante, deoarece ajută la stabilirea obiceiurilor care pot persista de-a lungul copilăriei și până la vârsta adultă, avertizează experții.
„Acest lucru a fost reflectat în constatările noastre, copiii de 21 de luni care au mâncat mai multe alimente ultraprocesate fiind, de asemenea, susceptibili de a fi consumatori mai mari de alimente ultraprocesate la vârsta de șapte ani”, a specificat profesorul Clare Llewellyn, de la Institutul de Epidemiologie și Asistență Medicală al UCL, și el unul dintre autorii studiului.
Cercetătorii au analizat datele din studiul de cohortă pentru gemeni (studiul Gemini), folosind clasificarea Nova pentru a împărți alimentele și băuturile consumate în patru grupuri: alimente neprocesate sau minim procesate (ouă, lapte, legume, pește și fructe); ingrediente culinare procesate (sare, unt și ulei); alimente procesate (conserve de pește, unt de arahide și brânză); și UPF (cereale, iaurturi, pâine feliată fabricată industrial, biscuiți, cârnați, chipsuri).
UPF sunt de obicei produse industrial și conțin ingrediente neutilizate sau foarte rar utilizate în bucătăria de acasă, cum ar fi emulgatori, coloranți și îndulcitori.
Copiii mici au fost împărțiți în cinci grupuri, în funcție de consumul lor de alimente ultraprocesate. Echipa de cercetare a constatat că micuții din cel mai mic grup UPF au consumat 28% din caloriile necesare, din UPF, în timp ce pentru micuții din cel mai mare din cele cinci grupuri acest procent a fost de 69%.
De asemenea, studiul a constatat că alimentele ultraprocesate consumate la 21 de luni au estimat consumul de UPF la vârsta de șapte ani.
Copiii care au consumat cele mai multe alimente ultraprocesate aveau de 9,4 ori mai multe șanse să se afle în grupul cu cel mai mare consum de UPF la vârsta de șapte ani, comparativ cu copiii care au consumat cea mai mică proporție din aceste alimente.
Echipa de cercetare a declarat că acest lucru poate fi parțial atribuit naturii „hiperpalatabile” a acestor UPF, deoarece acestea tind să fie alimente mai bogate în grăsimi, zahăr sau sare.
În toate cele cinci grupuri UPF, consumul de zaharuri libere al copiilor mici a depășit maximul recomandat de guvernul britanic de 5% din aportul caloric zilnic. În cele două grupuri cu cel mai ridicat UPF, consumul de zahăr adăugat a depășit în medie 10 %.
Cercetătorii au făcut apel la politici care să restabilească echilibrul dietei copiilor către o proporție mai mică de UPF, cum ar fi restricționarea promovării alimentelor nesănătoase comercializate către copii, adăugarea de etichete de avertizare pe produse (de exemplu, cele care au un conținut ridicat de zahăr) și subvenționarea alimentelor proaspete și minim prelucrate.
„Nu este ușor să hrănești copiii sănătos în mediul alimentar actual. Alimentele puternic procesate sunt adesea mai ieftine decât alimentele pe care părinții ar dori să le ofere copiilor lor, cum ar fi fructele și legumele proaspete”, a indicat dr. Conway.
„De asemenea, în ciuda etichetelor care sugerează că sunt o alegere sănătoasă, alimentele ultraprocesate comercializate pentru copii conțin adesea prea mult zahăr și sare. Acest lucru face ca părinților să le fie mai greu să facă alegeri sănătoase”, a specificat el.
În studiu, echipa de cercetare scrie că există o serie de produse comerciale destinate copiilor mici care nu ar fi clasificate ca UPF, deoarece nu conțin ingrediente de tip UPF, dar imită alimentele ultraprocesate în ceea ce privește texturile. Acestea ar putea include crochetele sau pufuleții de legume sau gustări asemănătoare prăjiturilor.
Expunerea timpurie la aceste alimente, au scris cercetătorii, este puțin probabil să încurajeze consumul de legume, chiar dacă conținutul nutrițional al alimentelor a fost sănătos (adică nu au inclus zahăr sau sare adăugate).
Între limitele studiului, cercetătorii au indicat că persoanele de etnie albă și cu un statut socioeconomic mai ridicat au fost suprareprezentate în eșantionul de populație în comparație cu populația Regatului Unit în ansamblu.
Niciun comentariu!
Poți adăuga unul pentru a porni o conversație.