“Birocrația Covid-19”: Pacienții vindecați care vor să doneze plasmă trebuie să se prezinte cu un dosar cu documente pentru a fi acceptați

“Birocrația Covid-19”: Pacienții vindecați care vor să doneze plasmă trebuie să se prezinte cu un dosar cu documente pentru a fi acceptați
august 12 12:39 2020
Articol scris de:
Timp citire articol: 5 minut(e)

Ministerul Sănătății a anunțat luni că a simplificat procedurile pentru donarea de plasmă de către persoanele vindecate de Covid-19 în vederea tratării pacienților cu forme grave ale bolii internați în ATI. Această simplificare s-ar fi realizat prin modificarea metodologiei de recoltare și testare a plasmei umane de la pacienții cu Covid-19 vindecați. Ordinul prin care s-a realizat modificarea, publicat marți seară în Monitorul Oficial, arată că “dosarul cu șină” rămâne piesa de bază în arsenalul oricărui donator care încearcă să ajute la tratarea pacienților cu Covid-19. 

Noul ordin (nr. 1.421/2020) a eliminat cerința ca donatorii de plasmă să fi fost internați în prealabil în spital și criteriul de eligibilitate care solicita ca donatorul să prezinte 2 teste RT-PCT negative.

Însă birocrația de bază a rămas aceeași: donatorul potențial trebuie să se înarmeze cu multă răbdare și să își facă un  dosar cu șină cu mai multe documente, în funcție de situația sa (internat, neinternat etc), fără care nu este acceptat la centrele de transfuzii pentru a dona plasmă.

În alte state din Uniunea Europeană, astfel de date sunt extrase din registrele naționale ale pacienților care au fost infectați cu Covid-19 și s-au recuperat. În România nu există, însă, un astfel de registru, fiindcă autoritățile nu l-au creat.

Astfel, noul ordin stipulează 4 cerințe minime pentru admiterea ca donator vindecat de Covid-19: semnarea consimţământului informat pentru intrarea în procedura de selecţie în vederea donării de plasmă prin plasmafereză şi/sau sânge total şi pentru transmiterea codificată a datelor privind donarea în baza de date naţională şi europeană; prezentarea documentelor care să ateste istoricul de infecție cu SARS-CoV-2, respectiv încetarea riscului de transmitere a bolii;  încadrarea în toate criteriile standard pentru donarea de sânge total sau plasmă, conform legislaţiei naţionale, și un interval de cel puțin 14 zile între 2 donări de plasmă succesive.

Însă cerința privind prezentarea documentelor care să ateste istoricul de infecție cu SARS-CoV-2, respectiv încetarea riscului de transmitere a bolii, înseamnă, de fapt, prezentarea unui dosar cu mai multe documente pe care donatorul trebuie să le obțină singur și prin care trebuie să “dovedească” faptul că poate fi acceptat în sistemul de donare de plasmă.

Ordinul prevede următoarele documente:

“Potențialii donatori de sânge total/plasmă vor fi selectați dintre persoanele care pot dovedi istoricul de infecție cu SARS-CoV-2 și dispariția riscului de transmitere a bolii prin:

a) bilet de externare/scrisoare medicală în care sunt menționate diagnosticul COVID-19 confirmat prin RT-PCR și confirmarea vindecării printr-un test RT-PCR negativ (recoltare din tractul respirator superior) – poate dona la minimum 14 zile de la confirmarea vindecării;

b) bilet de externare/scrisoare medicală în care este menționat diagnosticul COVID-19 confirmat prin RT-PCR și în care se consemnează perioada de izolare ulterioară externării pe criterii clinice și biologice – poate dona la 28 de zile de la încetarea perioadei de izolare;

c) test RT-PCR pozitiv pentru infecția cu SARS-CoV-2 și un document eliberat de direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București care atestă încetarea perioadei de izolare, în condițiile în care nu a fost internat – poate dona la 28 de zile de la încetarea perioadei de izolare;

d) test RT-PCR pozitiv pentru infecția cu SARS-CoV-2 efectuat în urmă cu cel puțin 28 de zile în condițiile în care nu a fost internat sau înscris în evidența direcțiilor de sănătate publică județene și a municipiului București;

e) rezultat pozitiv la o testare cantitativă de anticorpi neutralizanți anti SARS CoV-2 IgG, efectuată voluntar, în cazul persoanelor asimptomatice care nu au fost confirmate printr-un test RT-PCR pozitiv – poate dona la minimum 14 zile de la data efectuării testului.

CE ÎNSEAMNĂ NOUA METODOLOGIE, POTRIVIT CELUI CARE A DONAT APARATELE DE PLASMAFEREZĂ

Directorul firmei Besmax Pharma Distribution SRL (BPHD), Florin Hozoc,  care a donat 18 echipamente de recoltare a plasmei convalescente și 6.000 de kituri de recoltare, consideră că “modificările sunt cosmetice”, fiind departe de recomandările din Ghidul european privind colectarea și administrarea plasmei convalescente, publicat la începutul lunii aprilie.

“Din păcate însă, influența birocrației anti-plasmă din minister a prevalat, iar modificările sunt cosmetice, fiind departe de recomandările din Ghidul european privind colectarea și administrarea plasmei convalescente, publicat la începutul lunii aprilie”, a declarat Hozoc.

“Ex-pacienților COVID-19 din România li se cere în continuare să prezinte faimosul dosar cu șină, care să dovedească istoricul bolii și faptul că nu mai sunt contagioși. Nici vorbă de așa ceva în Ghidul european, care se referă doar la o perioadă de 14-28 de zile de la încetarea simptomelor, donatorul putând dona plasmă fără a prezenta documente pe care nu le-a avut niciodată. Doar la noi donatorul e considerat un pericol pentru sănătatea publică și e primit la donare doar dacă dovedește că nu e așa ceva. O astfel de prezumție de vinovăție nu există în ghidul european”, a completat managerul.

Potrivit expertului, la nivel european se prevede că donatorii de plasmă convalescentă ar trebui recrutați direct din registrele naționale ale pacienților care au fost infectați cu COVID-19 și s-au recuperat – registru care nu există în România.

“Iar și iar, România se străduiește să „inoveze” când poate pur și simplu copia prevederi de nivel european. În loc să luăm ce e bun pentru Germania, Franța sau Italia, vrem mereu să inventăm apa caldă, doar că ne iese tot timpul rece! Păcat!”, a mai spus Florin Hozoc.

Managerul subliniază că nu se ia nicio măsură de popularizare a donării de plasmă convalescentă în România, cel mai important element în creșterea numărului de recoltări.

 

scrie un comentariu

2 Comentarii

Adaugă un comentariu