Cercetători din Germania au dezvoltat un senzor cu ajutorul căruia pot identifica biomarkerii proteici cu defecte de pliere din sânge, detectând astfel boala Alzheimer înainte de apariţia simptomelor.
Boala Alzheimer are o perioadă de 15 până la 20 de ani înainte de apariţia primelor simptome clinice. Folosind un senzor imuno-infraroşu, cercetătorii au fost capabili să identifice semnele bolii Alzheimer în sânge, cu până la 17 ani înainte de apariţia primelor simptome clinice.
Senzorul detectează plierea defectuoasă a biomarkerului proteic beta-amiloid. Pe măsură ce boala progresează, acest defect de pliere provoacă depozite caracteristice în creier, aşa-numitele plăci beta-amiloide.
„Scopul nostru este să determinăm riscul de a dezvolta demenţă Alzheimer cu un simplu test de sânge, chiar înainte ca plăcile toxice să se poată forma în creier, pentru a ne asigura că putem iniţia o terapie din timp”, spune profesorul Klaus Gerwert, directorul fondator al Centrului de Diagnostic Al Proteinelor (PRODI) din cadrul universităţii Bochum.
Cercetătorii au analizat plasma sanguină de la participanţii la studiul ESTHER, pentru potenţialii biomarkeri Alzheimer. Probele de sânge au fost prelevate între 2000 şi 2002 şi apoi îngheţate. La acel moment, participanţii la test aveau între 50 şi 75 de ani şi nu fuseseră încă diagnosticaţi cu boala Alzheimer.
Pentru studiul actual, au fost selectaţi 68 de participanţi, care au fost diagnosticaţi cu boala Alzheimer în timpul monitorizării de 17 ani, şi au fost comparaţi cu 240 de subiecţi de control fără un astfel de diagnostic.
Senzorul imuno-infraroşu a reuşit să-i identifice cu un grad ridicat de precizie pe cei 68 de subiecţi testaţi, care au dezvoltat ulterior boala Alzheimer.
Pentru comparaţie, cercetătorii au examinat alţi biomarkeri cu o tehnologie complementară, SIMOA, extrem de sensibilă, folosind în special biomarkerul P-tau181, care este propus în prezent ca un biomarker candidat promiţător în diferite studii.
„În mod surprinzător, am constatat că concentraţia de proteine din fibrele gliale (GFAP) poate indica boala cu până la 17 ani înainte de faza clinică, chiar dacă o face mult mai puţin precis decât senzorul imuno-infraroşu”, precizat prof. Klaus Gerwert.
Combinând detecţia pentru proteinele beta-amiloid cu defecte de pliere şi concentraţia de GFAP, cercetatorii au fost capabili să mărească acurateţea testului în stadiul fără simptome al bolii.
Echipa a publicat rezultatele studiului, săptămâna trecută, în revista Alzheimer & Dementia: The Journal of the Alzheimer's Association.
Cercetătorii speră că o diagnosticare precoce, bazată pe defectul de pliere al complexelor proteice beta-amiloid, ar putea ajuta la începerea tratamentului pentru Alzheimer într-un stadiu atât de incipient, încât să aibă un efect semnificativ mai bun.
„Intenţionăm să folosim testul de identificare al proteinelor cu defecte de pliere pentru a stabili o metodă de screening a persoanele în vârstă, şi pentru a determina riscul acestora de a dezvolta demenţă Alzheimer. Viziunea noastră este că boala poate fi oprită într-o etapă fără simptome, înainte de a produce leziuni ireversibile”, a mai precizat prof. Gerwert.
Deşi senzorul este încă în faza de dezvoltare, invenţia a fost deja brevetată la nivel mondial. Compania producătoare îşi propune să aducă pe piaţă acest senzor şi să-l aprobe ca dispozitiv de diagnosticare, astfel încât să poată fi utilizat în laboratoarele clinice.
