O echipă de cercetători de la Harvard a emis ipoteza că regimul alimentar occidental şi stilul de viaţă ar putea să fi contribuit la epidemia de cancer cu debut precoce, aflată în creştere în ultimii ani.
În ultimele decenii, tot mai mulţi adulţi cu vârsta sub 50 de ani dezvoltă cancer. Un studiu realizat de cercetătorii de la Brigham and Women's Hospital din Statele Unite, al doilea cel mai mare spital didactic al facultăţii de medicină Harvard, dezvăluie că incidenţa cancerelor cu debut precoce (cele diagnosticate înainte de 50 de ani), inclusiv cancere de sân, colon, esofag, rinichi, ficat şi pancreas, printre altele, a crescut dramatic în lume, această creşterea drastică începând undeva în jurul anului 1990.
În efortul de a înţelege de ce tot mai mulţi indivizi tineri sunt diagnosticaţi cu cancer, oamenii de ştiinţă au efectuat analize extinse ale datelor disponibile în literatură de specialitate şi online, inclusiv informaţii despre expunerile timpurii care ar fi putut contribui la acest trend.
Rezultatele studiului au fost publicate marţi, în Nature Reviews Clinical Oncology.
„Din datele noastre, am observat ceva numit efectul grupului la naştere. Acest efect arată că fiecare grup succesiv de persoane care se nasc mai târziu (de exemplu, un deceniu mai târziu) au un risc mai mare de a dezvolta cancer mai târziu în viaţă, probabil din cauza factorilor de risc la care au fost expuşi la o vârstă fragedă”, a declarat dr. Shuji Ogino, profesor şi cercetător în cadrul departamentului de patologie de la Brigham.
„Am descoperit că acest risc creşte cu fiecare generaţie. De exemplu, oamenii născuţi în 1960 au prezentat un risc mai mare de cancer înainte de a împlini 50 de ani decât cei născuţi în 1950 şi estimăm că acest nivel de risc va continua să crească în generaţiile succesive”, a mai precizat medicul.
Pentru a realiza acest studiu, oamenii de ştiinţă au analizat iniţial datele globale din 2000 până în 2012, care descriu incidenţa a 14 tipuri diferite de cancer, arătând o incidenţă crescută la adulţi înainte de vârsta de 50 de ani.
Echipa a căutat apoi studiile disponibile care au examinat tendinţele unor posibili factori de risc, inclusiv expunerile timpurii în populaţia generală.
Oamenii de ştiinţă au examinat şi literatura de specialitate care descrie caracteristicile tumorale clinice şi biologice ale cancerelor cu debut precoce în comparaţie cu cancerele cu debut târziu, diagnosticate după vârsta de 50 de ani.
Într-o analiză extinsă, echipa a descoperit că expozomul timpuriu, care cuprinde regimul alimentar, stilul de viaţă, greutatea corporală, expunerea la mediu şi microbiomul, s-a schimbat substanţial în ultimele decenii.
Cercetătorii au emis ipoteza că factori precum regimul alimentar occidental şi stilul de viaţă pot contribui la epidemia de cancer cu debut precoce.
Echipa a recunoscut că incidenţa crescută a anumitor tipuri de cancer se datorează, în parte, depistarii precoce prin programele de screening a cancerului.
Oamenii de ştiinţă nu au putut măsura cu exactitate ce proporţie din această prevalenţă în creştere ar putea fi atribuită exclusiv screening-ului şi detectării precoce. Cu toate acestea, ei au remarcat că incidenţa crescută a multor dintre cele 14 tipuri de cancer este puţin probabilă doar în baza screening-ului îmbunătăţit.
Factorii de risc posibili pentru cancerul cu debut precoce au inclus consumul de alcool, privarea de somn, fumatul, obezitatea şi consumul de alimente foarte procesate. În mod surprinzător, cercetătorii au descoperit că, deşi durata somnului adulţilor nu s-a schimbat drastic de-a lungul mai multor decenii, copiii dorm astăzi mult mai puţin decât în urmă cu zeci de ani.
Anumiţi factori de risc, cum ar fi alimentele foarte procesate, băuturile dulci, obezitatea, diabetul de tip 2, stilul de viaţă sedentar şi consumul de alcool au crescut semnificativ începând cu anii 1950, şi cercetătorii speculează că aceste schimbări au determinat alterarea microbiomului.
„Din cele 14 tipuri de cancer în creştere pe care le-am studiat, opt erau legate de sistemul digestiv. Mâncarea pe care o consumăm hrăneşte microorganismele din intestinul nostru. Regimul alimentar afectează direct compoziţia microbiomului şi, în cele din urmă, aceste schimbări pot influenţa riscul cancerului şi rezultatele bolii”, a declarat cel de-al doilea autor principal al studiului, dr. Tomotaka Ugai, de la departamentul de patologie al spitalului Harvard.
O limitare a acestui studiu ar fi aceea că cercetătorii nu au avut o cantitate adecvată de date din ţările cu venituri mici şi medii pentru a identifica tendinţele incidenţei cancerului de-a lungul deceniilor.
În viitor, cei doi autori ai studiului speră să poată continua această cercetare prin colectarea mai multor date şi colaborarea cu institute internaţionale de cercetare pentru a monitoriza mai bine tendinţele globale. Ei au explicat, de asemenea, importanţa efectuării unor studii longitudinale de grup, cu consimţământul părinţilor, pentru a include şi copiii mici care pot fi urmăriţi timp de câteva decenii.
„Fără astfel de studii, este dificil să identificăm ce a făcut cineva care suferă acum de cancer, cu zeci de ani în urmă sau când era copil”, a explicat dr. Ugai.
„Din cauza acestei provocări, ne propunem să desfăşurăm mai multe studii longitudinale de grup pe viitor, în care să urmărim acelaşi grup de participanţi de-a lungul vieţii lor, culegând date de sănătate, potenţial din fişele medicale electronice şi biospecimene la momente stabilite. Acest lucru nu doar că este mai rentabil, având în vedere numeroasele tipuri de cancer care trebuie studiate, dar cred că ne va oferi prespectivei mai precise asupra riscului de cancer pentru generaţiile viitoare”, a mai precizat medicul.
