Câte grăsimi și câți carbohidrați ar trebui să consumăm, potrivit noilor recomandări ale OMS pentru adulți și copii
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a lansat noi publicații care prezintă cele mai recente opinii științifice cu privire la rolul grăsimilor și al carbohidraților într-o alimentație sănătoasă. Pentru adulți, OMS recomandă în continuare limitarea consumului de grăsimi la 30% sau mai puțin din caloriile zilnice. În ceea ce privește carbohidrații, noile orientări pun accentul pe sursă mai degrabă decât pe cantitatea acesteia. Noile recomandări prezintă, de asemenea, noi informații pentru părinții care speră să își îndrume copiii către o relație sănătoasă pe tot parcursul vieții cu alimentația și nutriția. Pentru prima dată, OMS adaugă recomandări și pentru copii, în privința consumului zilnic de legume și fructe.
Obezitatea la nivel mondial aproape că s-a triplat din 1975, iar supraponderabilitatea sau obezitatea afectează peste 340 de milioane de copii și adolescenți cu vârste cuprinse între 5 și 19 ani – 39 de milioane de copii sub 5 ani fiind supraponderali sau având obezitate în 2020.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a publicat luna aceasta recomandările alimentare actualizate pe baza celor mai recente cercetări și dovezi.
Documentele OMS reflectă un nou accent pus pe o alimentație sănătoasă pe tot parcursul vieții.
Noile recomandări au fost publicate sub forma mai multor documente, printre care se numără:
Consumul de acizi grași saturați și de acizi grași trans pentru adulți și copii: Ghidul OMS;
Consumul de carbohidrați pentru adulți și copii: Ghidul OMS;
În general, OMS se concentrează mai puțin asupra cantității de grăsimi și carbohidrați decât în trecut, considerând mai atent la calitatea acestora.
De asemenea, nu toate recomandările sunt noi. De exemplu, organizația continuă să recomande ca adulții să își limiteze consumul de grăsimi la 30% sau mai puțin din caloriile zilnice.
Aportul energetic al unei persoane este măsurat ca fiind caloriile furnizate de carbohidrați, proteine, grăsimi și alcool.
În privința copiilor cu vârsta sub 2 ani, recomandările OMS prevăd că aceștia ar trebui să ingereze în principal grăsimi nesaturate. OMS recomandă insistent ca aceștia să nu consume mai mult de 10% din totalul caloriilor lor din grăsimi saturate, cu 1% sau mai puțin de acizi grași trans.
Care sunt grăsimile nesănătoase?
Nutriționistul Michelle Routhenstein, care nu a fost implicată în publicațiile OMS, spune că „înainte, era vorba doar de limitarea grăsimilor la 30% din aportul energetic”.
„Acum, privim grăsimile saturate ca fiind adevăratul vinovat în dezvoltarea bolilor cardiovasculare, deoarece sunt direct corelate cu o creștere a LDL („colesterolul rău”) și o creștere a rezistenței la insulină, care sunt factori de risc cardiometabolic”, a precizat ea.
OMS atrage atenția asupra caracterului nesănătos al acizilor grași saturați consumați în alimentele lactate și în carnea grasă.
Untul, untura, uleiul de palmier și uleiul de cocos conțin, de asemenea, grăsimi saturate.
Acizii grași trans provin în principal din surse produse industrial și de la animale precum vacile, oile și caprele. Alte astfel de animale rumegătoare includ căprioarele, elanii, cămilele, girafele și bivolii.
Noile publicații oferă îndrumări cu privire la modalitățile prin care oamenii pot înlocui grăsimile saturate nesănătoase și acizii grași trans cu acizi grași polinesaturați și acizi grași mononesaturați din surse vegetale.
Carbohidrați, fructe și legume
În ceea ce privește carbohidrații, există o schimbare similară de perspectivă în noile recomandări ale OMS.
„Suntem mai specifici în ceea ce privește proveniența [nutrienților]. Suntem interesați mai ales de fibrele care au carbohidrați mai complecși. Ne uităm la fibrele alimentare provenite în primul rând din cereale integrale și din fructe și legume, despre care știm că au un efect cardiovascular protector”, a comentat Routhenstein, noile recomandări.
OMS pune acum accentul pe consumul de alimente care conțin fibre naturale, cum ar fi cerealele integrale, legumele și fructele.
Noile recomandări pentru copii
În timp ce OMS recomandă de mult timp ca adulții să mănânce 400 de grame de legume și fructe pe zi, pentru prima dată, publicațiile adaugă recomandări și pentru copii.
Astfel, pootrivit OMS:
- Copiii cu vârste cuprinse între 2 și 5 ani ar trebui să mănânce zilnic cel puțin 250 de grame de legume și fructe;
- Copiii cu vârste cuprinse între 6 și 9 ani ar trebui să mănânce zilnic cel puțin 350 de grame de legume și fructe;
- Copiii de 10 ani sau mai mari ar trebui să mănânce cel puțin 400 de grame de legume și fructe zilnic;
În mod similar, OMS abordează acum și nevoia de fibre pentru organismul copiilor. Anterior, aceasta le recomanda adulților să consume 25 de grame zilnic.
Acum:
- Copiii între 2 și 5 ani ar trebui să consume cel puțin 15 grame de fibre zilnic;
- Copiii între 6 și 9 ani ar trebui să consume cel puțin 21 de grame de fibre zilnic;
- Copiii de 10 ani sau mai mari ar trebui să consume cel puțin 25 de grame de fibre zilnic;
Fibrele se găsesc în alimente care variază de la broccoli la banane și de la mere la avocado.
Sănătatea pe tot parcursul vieții începe în copilărie
„Epidemia de obezitate pe care o vedem la copii, asta este ceea ce conduce noile orientări ale OMS”, a declarat pediatrul dr. Daniel Ganjian, care nu este afiliat la OMS.
Dr. Ganjian a citat, de asemenea, „din ce în ce mai multe cercetări care arată că, cu cât se începe mai devreme cu o nutriție și o alimentație sănătoasă, cu atât este mai probabil ca [copiii] să fie mai sănătoși pentru tot restul vieții lor”.
Specialistul s-a referit în mod special la evitarea apariției hipertensiunii arteriale, a colesterolului ridicat, chiar și a anumitor tipuri de cancer, precum și a diabetului.
Niciun comentariu!
Poți adăuga unul pentru a porni o conversație.