Ce se știe despre boala misterioasă care a provocat sute de îmbolnăviri și a ucis zeci de persoane în Congo. Este Boala X?
Autoritățile sanitare internaționale se grăbesc să stabilească natura unei boli necunoscute, care a îmbolnăvit sute de persoane în ultimele săptămâni în Africa. Conform celor mai recente date, virusul necunoscut a infectat peste 400 de persoane și a provocat zeci de decese într-o provincie din Republica Democratică Congă (RDC). Potrivit autorităților locale, virusul afectează în principal copiii și femeile și a fost detectat pentru prima dată la sfârșitul lunii octombrie.
O boală nediagnosticată încă a lovit recent regiunea de sud-vest al Republicii Democratice Congo (RDC), ucigând între 67 și 143 de persoane pe parcursul a două săptămâni, potrivit AP, iar oficialii nu au încă nicio idee despre ce este vorba.
Boala este „încă de origine necunoscută” și a fost detectată la sfârșitul lunii octombrie în provincia Kwango, care se află în partea de sud-vest a țării din Africa Centrală, potrivit Ministerului Sănătății Publice, Igienei și Securității Sociale din RDC.
Aproximativ 380 de persoane s-au îmbolnăvit până acum, iar decesele au fost înregistrate între 10 și 25 noiembrie. Douăzeci și șapte de persoane au murit în spitale, iar 44 au murit în comunitate, a raportat Associated Press.
Majoritatea deceselor au fost înregistrate în rândul copiilor cu vârste de peste 15 ani, a declarat Ministerul Sănătății din RDC, în timp ce un epidemiolog a declarat pentru Reuters că mai ales femeile și copiii au fost grav afectați de boală, însă până în prezent, se știu puține alte lucruri despre această boală.
„În stadiul actual, nu putem vorbi de o epidemie la scară largă”, a declarat joi jurnaliștilor Roger Kamba, ministrul sănătății publice din RDC.
În prezent, există mai multe întrebări decât răspunsuri cu privire la boala neidentificată, dar iată ce se știe până acum.
Care sunt simptomele bolii necunoscute?
Simptomele pacienților au inclus dureri de cap, tuse, febră, dificultăți de respirație, dureri corporale și anemie, potrivit ministrului provincial al sănătății din RDC, Apollinaire Yumba.
Cele mai multe cazuri și decese sunt la copii sub 14 ani.
Dintre pacienții spitalizați, 10 au murit din cauza lipsei transfuziilor de sânge, iar 17 au murit din cauza problemelor respiratorii, a precizat Kamba.
Totodată, primele teste au arătat că unii pacienți aveau malarie.
Informațiile privind situația epidemiologică sunt încă limitate.
Directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat că din cele 12 probe inițiale prelevate de la pacienți, 10 au fost testate pozitiv pentru malarie, „deși este posibil să fie implicată mai mult de o boală”, a precizat el.
Boala neidentificată, pe care unii o numesc „boala X”, s-a răspândit în districtul Panzi dintr-o provincie rurală izolată, situată la aproximativ 700 de kilometri de capitala Kinshasa. Aici infrastructura de sănătate sau telecomunicațiile sunt limitate, iar deplasarea se face pe drumuri de pământ care au fost inundate în timpul sezonului ploios.
Zona are niveluri ridicate de malnutriție și o acoperire scăzută a vaccinării, ceea ce face copiii vulnerabili la o serie de boli, inclusiv malarie, pneumonie și rujeolă, a adăugat Tedros.
O echipă inițială de experți a fost trimisă în zonă la 30 noiembrie. Lor li s-a alăturat marți o echipă mai mare a OMS, a precizat oficialul ONU. Echipele vor colecta mai multe probe pentru a încerca să determine cauza sau cauzele exacte ale epidemiei.
Ce măsuri au luat autoritățile sanitare locale?
Ministerul Sănătății din RDC a declarat că analizează eșantioane de la pacienți și efectuează „investigații aprofundate pe teren” pentru a identifica boala.
De asemenea, a sfătuit populația să evite adunările mari, să respecte normele de igienă de bază și să raporteze cazurile suspecte autorităților sanitare locale.
„Boala seamănă cu o boală respiratorie, dar este dificil să vorbim despre modul în care este transmisă înainte de rezultatele analizei probelor colectate”, a precizat Kamba.
Oficialii din domeniul sănătății din RDC investighează de urgență acest incident pentru a identifica cauza acestei epidemii mortale. Inițial, aceștia ar lua în considerare posibile boli cunoscute ca fiind endemice în regiune, cum ar fi malaria, dengue sau Chikungunya.
Cu toate acestea, este probabil să întâmpine dificultăți în detectarea cauzei din cauza problemelor de infrastructură pentru testele de diagnostic, precum și a dificultăților legate de colectarea probelor, transportul acestora la laborator și efectuarea testelor.
În țările cu venituri reduse, cum ar fi RDC, multe laboratoare clinice pot testa doar agenții patogeni comuni. Limitele în ceea ce privește calitatea și performanța unora dintre laboratoarele clinice din zonă reprezintă, de asemenea, o problemă.
Dacă nu este unul dintre suspecții obișnuiți, detectarea agenților patogeni mai rari necesită adesea trimiterea probelor la laboratoare mai specializate care pot efectua teste complexe și precise, cum ar fi secvențierea genelor.
Asta ar putea însemna că probele trebuie trimise la laboratoare din străinătate. Cu toate acestea, schimbul internațional de astfel de eșantioane biologice este extrem de controversat din cauza preocupărilor legate de faptul că beneficiile acestui schimb nu sunt adesea împărțite echitabil între țări.
O altă prioritate pentru autoritățile sanitare locale este să înțeleagă amploarea și gravitatea epidemiei. Mortalitatea ridicată și numărul mare de cazuri de persoane afectate sunt alarmante. Cu toate acestea, nu este ușor să se stabilească adevărata amploare a unor astfel de focare, deoarece nu toți pacienții infectați vor fi depistați.
Nu toate persoanele infectate solicită asistență medicală. Clinicile pot fi puține și îndepărtate între ele, în special în zonele izolate, și sunt adesea lipsite de personal. Într-adevăr, RDC are mai puțin de doi medici la 10.000 de locuitori (în comparație cu Regatul Unit, de exemplu, care are mai mult de 31 de medici la 10.000 de locuitori).
Chiar dacă pacienții s-ar prezenta la un spital sau la o clinică, nu toate infecțiile ar fi diagnosticate. Nu toți pacienții ar fi testați pentru infecții și nu toate infecțiile depistate sunt raportate autorităților sanitare.
Lipsa de informații cu privire la cauza, amploarea și numărul persoanelor infectate face dificilă evaluarea cu exactitate a amenințării pe care noua boală necunoscută o reprezintă. Dar acesta nu este un risc izolat. Epidemii de noi boli infecțioase au apărut în mod regulat de-a lungul anilor.
Acest lucru este parțial cauzat de schimbările climatice, evoluția demografică a populației, urbanizare și despădurire, care permit „răspândirea” infecțiilor de la animale la oameni.
Din păcate, radarul nostru global privind bolile infecțioase este defect. Supravegherea bolilor este fragmentată la nivel global.
În țările mai sărace, există multe zone în care bolile nu sunt detectate sau sunt detectate târziu. Serviciile de supraveghere dispun adesea de resurse reduse și de personal insuficient, personalul nu beneficiază adesea de formare sau supraveghere, iar raportarea poate să nu fie standardizată.
De asemenea, există adesea o întârziere semnificativă între momentul în care o persoană se infectează și este diagnosticată cu boala și momentul în care aceasta este raportată autorităților de sănătate publică. Acest lucru, la rândul său, întârzie reacțiile de control al bolii la focare. Aceste probleme se agravează în mediile cu resurse reduse, cum ar fi Africa subsahariană.
Agențiile internaționale sunt în alertă
Un oficial de la Centrele africane pentru controlul și prevenirea bolilor (Africa CDC) a declarat anterior pentru Euronews Health că agenția colaborează cu guvernul RDC pentru a investiga alerta de sănătate.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a trimis, de asemenea, o echipă în regiune pentru a colecta mostre de pacienți pentru investigații de laborator, a declarat un purtător de cuvânt al agenției.
Agenția ONU pentru sănătate „colaborează cu autoritățile naționale pentru a urmări rapoartele privind o boală neidentificată și pentru a înțelege situația”, a adăugat purtătorul de cuvânt.
Între timp, Comisia Europeană a anunțat că va organiza o reuniune a Comitetului pentru securitate sanitară pentru a coordona orice răspuns necesar al Uniunii Europene (UE) de îndată ce va avea mai multe informații cu privire la virusul misterios care a afectat până în prezent sute de persoane în Congo.
Boala, pe care unii o numesc Boala X, are simptome asemănătoare gripei, inclusiv febră, dureri de cap, tuse și anemie, au raportat autoritățile sanitare locale.
Comitetul pentru securitate sanitară (CSS) cuprinde reprezentanți ai autorităților sanitare din statele membre ale UE, iar țările candidate și potențial candidate participă în calitate de observatori. Acesta este responsabil pentru coordonarea răspunsului rapid al UE la amenințările transfrontaliere grave la adresa sănătății.
„Încercăm să adunăm informațiile și vă pot asigura că oamenii noștri, experții noștri sunt la fața locului”, a adăugat purtătorul de cuvânt al Comisiei.
Virusul afectează în principal copiii și a fost detectat pentru prima dată la sfârșitul lunii octombrie în provincia Kwango, în sud-vestul țării din Africa Centrală.
Comisia a subliniat că localizarea îndepărtată a focarului – la 48 de ore de capitala Kinshasa – complică eforturile de răspuns, în special pentru că nu există capacitate de laborator în zona afectată pentru efectuarea testelor.
Până în prezent, nu există cazuri raportate ale virusului necunoscut în Europa, a adăugat purtătorul de cuvânt.
Comisia Europeană a declarat că lucrează în strânsă colaborare cu Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) și cu OMS, ambele având echipe pe teren.
ECDC monitorizează situația în colaborare cu Africa CDC, cu personal deja desfășurat în capitala Kinshasa ca parte a răspunsului său la mpox.
Direcția Generală pentru Protecția Civilă Europeană și Operațiuni de Ajutor Umanitar (DG ECHO) a Comisiei este, de asemenea, implicată în soluționarea crizei.
Ce soluții se încearcă?
O inițiativă a OMS, testată în mai multe țări din Africa, America de Sud și Asia de Sud, este inițiativa 7-1-7.
Aceasta stabilește obiective ambițioase pentru ca focarele de boli infecțioase să fie detectate în termen de șapte zile, notificate autorităților de sănătate publică în termen de o zi și șapte zile pentru a finaliza un răspuns inițial. Acesta este un obiectiv lăudabil, dar poate fi încă prea târziu pentru focarele cu evoluție rapidă.
O altă soluție este o mai bună integrare și o mai bună coordonare a activităților și sistemelor de supraveghere existente. O astfel de inițiativă a OMS este supravegherea și răspunsul integrat la boli (IDSR), care a fost implementată în principal în Africa în ultimele două decenii.
Până în prezent, IDSR a avut un succes mixt. O analiză recentă a relevat probleme legate de sistemul de tehnologie a informației, constrângeri financiare și probleme de partajare a datelor, precum și deficite de forță de muncă.
Alte inițiative globale includ Rețeaua internațională de supraveghere a agenților patogeni, reunită de Centrul OMS pentru informații privind pandemiile și epidemiile, precum și eforturile recente de promovare a supravegherii în colaborare între diferite agenții și sectoare (de la sănătatea umană la sănătatea animală și mediu) pentru a lucra împreună și a partaja informații, precum și expertiză.
Eficacitatea acestor inițiative rămâne de văzut, dar ele reprezintă un pas în direcția cea bună. Fără o mai bună supraveghere a bolilor la nivel mondial, s-ar putea să nu detectăm următoarea pandemie decât când va fi prea târziu, avertizează experții.
Despre Boala X
„Boala X” a fost adăugată pe lista OMS în 2018, pentru a permite discuții în abordarea unei pandemii globale viitoare.
Termenul este folosit pentru a face referire la o viitoare ipotetică epidemie internațională cu potențial pandemic, cauzată de un agent patogen încă necunoscut care poate provoca boli umane, potrivit OMS.
Oamenii de știință nu știu încă ce fel de virus ar putea duce la următoarea pandemie – sau, altfel spus, care se va dovedi a fi boala X.
Mulți oameni de știință cred că ar putea fi un virus respirator, un coronavirus – cum ar fi SARS-CoV-2, virusul care provoacă boala Covid-19 – sau o nouă tulpină de gripă.
OMS clasează Boala X ca fiind o boală prioritară în campaniile sale de sensibilizare, alături de Covid-19, virusul Ebola, virusul Zika, febra hemoragică Crimeea-Congo, sindromul respirator din Orientul Mijlociu (Mers-CoV) și sindromul respirator acut sever (Sars).
Misterioasa epidemie mortală de „boala X” din Congo încă nu poate fi explicată, spun experții.
Cu ce alte probleme de sănătate se confruntă RDC?
Boala misterioasă apare în contextul unei epidemii de mpox pe care RDC se luptă să o stăpânească de mai bine de un an.
În 2024, țara a raportat mai mult de 47.000 de cazuri de mpox și mai mult de 1.000 de decese suspecte, potrivit Centrelor americane pentru controlul și prevenirea bolilor (US CDC).
Mai puteți citi și:
Primele teste arată că unii pacienți din epidemia misterioasă din Africa au malarie
