După 140 de ani, o descoperire fundamentală cu implicații în bolile autoimune

După 140 de ani, o descoperire fundamentală cu implicații în bolile autoimune
martie 06 11:01 2023
Articol scris de:
Timp citire articol: 4 minut(e)

Timp de aproape 140 de ani, originea și comportamentul unui tip enigmatic de celule din interiorul ganglionilor limfatici, numite macrofage cu corpi tingibili, a rămas un mister. Acum, pentru prima dată, oamenii de știință de la Institutul de cercetări medicale Garvan, din Australia, au urmărit ciclul de viață și funcția acestei celule, cu implicații pentru înțelegerea tulburărilor autoimune.

Bolile autoimune, care apar atunci când sistemul imunitar atacă organismul, afectează aproape 5% dintre australieni, și reprezintă o povară cronică ridicată asupra sănătății la nivel mondial, însă cauzele sale sunt puțin înțelese.

Acum, cercetătorii australieni au făcut o descoperire fundamentală asupra a ceea ce se întâmplă în ganglionii limfatici, aruncând o lumină asupra cauzelor bolilor legate de sistemul imunitar, cum ar fi lupusul.

„În organismele vii, moartea are loc tot timpul și dacă nu există un proces de curățenie, pentru eliminarea celulelor moarte, atunci se pot declanșa boli autoimune”, spune autorul principal, profesorul Tri Phan, șeful laboratorului de microscopie intravitală și expresie genetică (IMAGE) și codirector al programului de imunologie de precizie de la Garvan.

Macrofagele din multe părți ale corpului sunt responsabile de eliminarea materialului străin, cum ar fi bacteriile și virușii, dar cercetătorii au descoperit că aceste macrofage cu corpi tingibili, care se găsesc în interiorul ganglionilor limfatici, sunt specializate în curățarea propriilor deșeuri ale sistemului imunitar: celulele B care proliferează atunci când luptăm împotriva infecțiilor.

În timpul unui răspuns imunitar, în interiorul ganglionilor limfatici se produce un număr masiv de celule B, care sunt apoi testate pentru capacitatea lor de a neutraliza infecția.

Celulele B care nu trec testul sunt programate să moară, dar, în acest proces pot declanșa organismul să se atace singur.

Conținutul acestor celule, în special cel din nucleul central al celulei, este inflamator și poate activa din greșeală unele celule B pentru a produce anticorpi împotriva deșeurilor respective, ceea ce duce la autoimunitate. Eliminarea acestor deșeuri este, prin urmare, o funcție critică de mentenanță pentru menținerea sănătății în organism.

Noua cercetare a fost publicată joi, în revista Cell.

Oamenii de știință au folosit tehnici de imagistică intravitală de ultimă generație la Centrul ACRF INCITe pentru a observa cum se formează macrofagele în interiorul ganglionilor limfatici și cum se comportă acestea în timp real.

Analiza lor arată că, spre deosebire de alte celule imunitare, macrofagele cu corpi tingibili nu își urmăresc țintele, ci se dispersează uniform și stau la pândă. Atunci când o celulă B moartă sau muribundă se apropie, celula macrofagă se întinde și se înfășoară în jurul țintei, trăgând-o înăuntru pentru a fi ingerată.

„Știm atât de puține lucruri despre macrofagele cu corpi tingibili deoarece nu a fost posibil până acum, cu ajutorul microscoapelor cu doi fotoni de ultimă generație, să pătrundem în microstructurile din interiorul ganglionilor limfatici ai unui animal viu și să urmărim celulele în acțiune în timp real. De aceea, a fost nevoie de 140 de ani – de când macrofagele cu corpi tingibili au fost descrise pentru prima dată în 1885 – pentru a ajunge unde suntem acum”, spune profesorul Phan.

„O mare parte din ceea ce facem este ca și cum am filma un documentar al lui David Attenborough, dar la scară microscopică, capturând viața ascunsă a acestor celule rare ‘în sălbăticie’, pentru a arăta cum funcționează aceste ecosisteme celulare care ne mențin sănătoși”, a declarat Abigail Grootveld, doctorandă la Garvan și coautor principal al studiului.

„Această cercetare este interesantă, deoarece ne ajută să înțelegem cauzele afecțiunilor autoimune, cum ar fi lupusul. Înțelegerea motivului pentru care cineva face boala în primul rând și a motivului pentru care aceasta continuă să revină, este un pas important pentru viitoarele tratamente ale acestor boli”, spune Wunna Kyaw, doctorand la Garvan și coautor principal al studiului.

În cazul lupusului sistemic, sistemul imunitar se chinuie să controleze producția de celule T și de celule B luptătoare. Hiperactivitatea acestora provoacă inflamații, autoanticorpi și daune pe termen lung în tot corpul.

Noua cercetare arată că macrofagele cu corpi tingibili, care au funcția de a curăța celulele B, ar putea fi responsabile pentru punerea în mișcare a lanțului de evenimente în cazul în care acestea eșuează.

Până în prezent, studiul a examinat ce se întâmplă cu macrofagele în modelele animale ale unui sistem sănătos.

Următorul pas al cercetătorilor este de a extinde experimentul la un model autoimun, pentru a vedea dacă pot salva sistemul care nu funcționează și pot preveni răspunsul distrugător autoimun.

Cercetarea a fost realizată în colaborare cu profesori de la universitatea din Oxford.

(Foto: Imagine la microscopul cu 2 fotoni din interiorul unui ganglion limfatic, care arată celulele B (verde) care se mișcă și o celulă macrofagă (roșu) care preia celulele B moarte și muribunde – IMAGE. Credit: GARVAN)

(Foto: Imagine la microscopul cu 2-fotoni din interiorul unui ganglion limfatic, care arată macrofagele cu corpi tingibili (roșu) – IMAGINE. Credit: GARVAN)

scrie un comentariu

0 Comentarii

Adaugă un comentariu