Celulele T se pot infiltra în creier și provoca probleme respiratorii grave, au descoperit cercetătorii

septembrie 08 10:01 2023

Articol scris de:

Beatrice Popa

Timp citire articol: 4 minut(e)

Atunci când sistemul unei persoane imunocompromise începe să se refacă și să producă mai multe celule albe în sânge, este de obicei un lucru bun, cu excepția cazului în care dezvoltă o afecțiune inflamatorie potențial mortală. O nouă cercetare de la Universitatea din Illinois Urbana-Champaign a descoperit că sindromul de detresă respiratorie acută (SDRA, ARDS în engl.) adesea asociat cu această afecțiune nu este cauzată de leziuni pulmonare, ci de populații noi de celulele T, care se infiltrează în creier.

O nouă cercetare a descoperit că o afecțiune inflamatorie potențial mortală, C-IRIS, este cauzată nu de leziuni ale plămânilor, ci de infiltrarea populațiilor noi de celulele T în creier.

Descoperirea acestui mecanism de acțiune i-ar putea ajuta pe cercetători și pe medicii să înțeleagă mai bine această boală și să ofere noi ținte de tratament, spune Makoto Inoue, conducătorul studiului, profesor de bioștiințe comparative la Illinois.

Studiul a fost publicat în revista Nature Communications.

Sindromul de reconstrucție inflamatorie imună (IRIS) asociat cu criptococul, cunoscut sub numele de C-IRIS, apare atunci când un pacient imunocompromis este infectat fără să știe cu ciuperca invazivă Cryptococcus, producând  criptococoza, o infecție prezentă în mod obișnuit la persoanele imunocompromise.

Odată ce sistemul imunitar al pacientului începe să se reconstruiască, creând mai multe celule T, infecția declanșează o inflamație sistemică.

C-IRIS afectează frecvent pacienții care primesc terapie antiretrovirală, care se recuperează după chimioterapie sau care se recuperează în urma unui transplant.

De asemenea, se știe că afectează femeile aflate în perioada postpartum sau pacienții cu scleroză multiplă, totuși, rămâne o afecțiune dificil de diagnosticat, necesitând excluderea mai întâi a altor cauze, spune unul dintre coautorii studiului, Jinyan Zhou, cercetător absolvent la Illinois.

Dorind să înțeleagă mai multe despre această afecțiune și evoluția ei, cercetătorii au dezvoltat un model de șoarece al bolii.

Pentru a realiza acest lucru, ei au administrat injecții cu celule T șoarecilor imunodeficienți preinfectați cu Cryptococcus, simulând ceea ce se întâmplă atunci când sistemul imunitar începe să producă niveluri mai ridicate de celule T după ce a fost suprimat.

Simptomele pe care le-au dezvoltat șoarecii – cum ar fi inflamația, lichidul din creier și disfuncția pulmonară – au fost în concordanță cu cele ale pacienților umani.

„Am văzut un număr mare de celule T infiltrate în creier împreună cu prezența disfuncțiilor pulmonare, ceea ce ne-a spus că ar putea fi conectate”, a declarat Zhou.

„În condițiile unui organism sănătos, nu ar trebui să existe atât de multe celule T în creier, deoarece acestea ar trebui să existe în principal la periferia corpului, existând deja un număr mic de celule T care fac patrulare și supraveghere în interiorul creierului”.

Când cercetătorii au investigat mai mult, au descoperit un lanț de evenimente care au făcut ca celulele T să invadeze creierul și să afecteze respirația.

Receptorul CCR5 este implicat în HIV și în cancer și se găsește, de asemenea, pe suprafața celulelor T.

Atunci când populațiile de celule T au început să crească la șoareci, receptorul a favorizat infiltrarea celulelor albe în creier.

În plus, celulele T care se infiltraseră în creier au produs cantități mari din două molecule cunoscute că pot provoca daune neuronilor din regiunile creierului care controlează funcția respiratorie.

„Descoperirea faptului că disfuncția pulmonară se datorează deteriorării neuronilor din creier oferă o nouă perspectivă asupra acestei afecțiuni”, spune prof. Inoue.

„Creierul controlează mai multe organe periferice, dar aceasta este o idee notabilă pentru clinicienii care tratează acest sindrom. În mod normal, se administrează medicamente pentru a încerca să îmbunătățească funcția pulmonară, dar acestea nu funcționează. Acum știm că se datorează schimbărilor din creier, așa că asta ne oferă noi căi de tratament pe care să le vizăm”, a completat profesorul.

Pentru a verifica acest lanț de evenimente și pentru a identifica potențiale căi de tratament, cercetătorii au tratat un set de șoareci cu un medicament care suprimă receptorul CCR5. Atât funcția pulmonară, cât și dezvoltarea neuronală s-au îmbunătățit.

„Credem că acest lucru ar putea avea potențialul de a oferi beneficii pacienților cu C-IRIS, pentru a preveni infiltrarea celulelor T în creier, iar acest lucru, la rândul său, ar putea preveni apariția simptomelor”, a declarat Zhou.

Potrivit acestuia, s-ar putea urmări țintirea acelor molecule care deteriorează neuronii. De exemplu, atunci când pacienților li se prescriu imunoterapii, s-ar putea manipula acele celule T pentru a le diminua exprimarea celor două molecule.

Cercetătorii intenționează să studieze în continuare alte funcții ale sistemului imunitar în afecțiunea C-IRIS și modul în care mai multe sisteme din creier și din organism interacționează cu celulele T.