Cum pătrunde cancerul de sân metastatic în nodulii limfatici. Are „un cal troian”, au descoperit specialiștii
Ganglionii limfatici sunt una dintre primele linii de apărare ale organismului împotriva bolilor. Celulele imunitare sunt trimise din aceste „posturi de poliție” biologice pentru a lupta împotriva intrușilor. Dar, cumva, ganglionii limfatici sunt, de asemenea, și prima redută cucerită și o poartă de răspândire în organism pentru majoritatea cancerelor metastatice.
„Este paradoxal”, spune Semir Beyaz, profesor asistent la Institutul american de cercetare a cancerului din New York, Cold Spring Harbor Laboratory (CSHL).
„Cancerul intră imediat (în noduli), dar celulele imunitare nu fac nimic. Este important să înțelegem ce se întâmplă, pentru că acesta este modul în care cancerul pune stăpânire pe întregul organism”, spune omul de știință.
Acesta s-a alăturat colaboratorilor săi de la Spitalul generalist din Massachusetts (Mass General) pentru a aprofunda cercetările.
Echipa a descoperit că celulele cancerului de sân păcălesc sistemul imunitar cu ajutorul unei molecule numite MHC-II, un fel de „cal troian”.
Viitoarele terapii care să țintească această moleculă ar putea ajuta la încetinirea răspândirii cancerului și la îmbunătățirea rezultatelor pacienților.
„MHC-II acționează ca un pașaport al cancerului de sân”, spune Beyaz. „Aceasta convinge ganglionul limfatic să lase cancerul să intre și să îl protejeze. De acolo, începe haosul”.
În alte locuri, cum ar fi intestinul, MHC-II ajută la distrugerea celulelor anormale înainte ca acestea să devină o problemă.
Dar versiunea de MHC-II a cancerului de sân nu poartă steagurile roșii pe care le recunosc celulele imunitare.
Astfel, ganglionul limfatic tratează celula canceroasă ca pe o alarmă falsă.
„Cancerul deturnează ganglionul limfatic – secția de poliți – unde detectivii spun doar: ‘Bine ați venit. Iată o canapea confortabilă. Poftim și o cafea’. Cancerul mituiește celulele vecine. Apoi crește. Asta face MHC-II în metastazele ganglionilor limfatici”, explică Beyaz.
Echipa a descoperit că, la șoareci, niveluri mai ridicate de MHC-II pe un subset de celule canceroase au dus la o suprimare imunitară mai mare în ganglionii limfatici. Acest lucru a cauzat metastaze mai grave și o supraviețuire mai scurtă.
Când au oprit producția de MHC-II în celulele canceroase, ganglionii limfatici s-au trezit și au simțit amenințarea. Ca urmare, cancerul nu s-a putut răspândi la fel de repede, iar șoarecii au trăit mai mult.
„Dacă scăpăm de MHC-II în celulele canceroase, am putea frâna invazia”, explică Beyaz.
Potrivit acestuia, ganglionii limfatici încetează să mai suprime răspunsul imunitar și reduc abilitățile de colonizare ale cancerului.
Beyaz speră acum să identificee exact modul în care cancerul se adaptează și se răspândește.
Înțelegerea acestor mecanisme ne-ar putea aduce mai aproape de noi terapii care să blocheze metastazele, dar, avertizează el, eficacitatea oricărui medicament potențial va depinde de locul în care se dezvoltă mai întâi cancerul.
„De exemplu, în intestin, vedem opusul a ceea ce se întâmplă în cazul cancerului de sân”, explică Beyaz.
„Există reguli specifice în funcție de context, iar acest lucru ne spune că nu există un leac unic pentru toate”, precizează cercetătorul
Peste 300.000 de persoane din Statele Unite vor fi diagnosticate cu cancer de sân numai în acest an.
Deși ne așteaptă o călătorie lungă, spune Beyaz, această cercetare ar putea avea într-o zi implicații clinice care să ducă la terapii mai bune și să îmbunătățească viața pacienților.
Niciun comentariu!
Poți adăuga unul pentru a porni o conversație.