Șase tipuri distincte de depresie și anxietate, identificate cu ajutorul imagisticii cerebrale

Șase tipuri distincte de depresie și anxietate, identificate cu ajutorul imagisticii cerebrale
iunie 21 17:10 2024
Articol scris de:
Timp citire articol: 4 minut(e)

Într-un viitor nu prea îndepărtat,  o scanare rapidă a creierului ar putea fi utilizată în cazul persoanelor cu depresie pentru a găsi cel mai eficient tratament.

O analiză a activității creierului în timpul odihnei și în timp ce întreprinde sarcini specifice în rândul unui grup mare de persoane cu depresie și anxietate a identificat șase tipuri distincte de modele de activitate cerebrală, simptome și răspunsuri la tratament.

Echipa de cercetători din Statele Unite și Australia, care a realizat studiul a determinat, de asemenea, tratamentele care au mai multe șanse de a funcționa pentru unele dintre aceste categorii, ceea ce înseamnă că medicii ar putea să potrivească pacienții cu cele mai bune terapii pe baza modului în care funcționează creierul acestora.

„Abordarea dominantă de diagnosticare de tip ‘universal’ în psihiatrie duce la parcurgerea opțiunilor de tratament prin încercări și erori”, spune Leonardo Tozzi, cercetător în neuroștiințe de la Universitatea Stanford, într-un comunicat, „ceea ce poate fi un proces îndelungat, costisitor și frustrant, 30-40% dintre pacienți nereușind să obțină o remisie după ce au încercat un singur tratament”.

Cercetătorii au studiat 801 participanți, în cea mai mare parte nemedicamentați, care fuseseră diagnosticați fie cu tulburare depresivă majoră, tulburare de anxietate generalizată, tulburare de panică, tulburare de anxietate socială, tulburare obsesiv-compulsivă sau tulburare de stres post-traumatic (PTSD), sau o combinație a acestora.

Ei au inclus, de asemenea, 137 de persoane fără afecțiunile respective pe post de controale.

Au fost utilizate scanări cerebrale RMN funcționale (fMRI) pentru a obține 41 de măsuri de activare și conectivitate pentru fiecare participant, cercet[torii concentrându-se pe șase circuite cerebrale cunoscute ca având un rol în depresie.

Scanările au fost efectuate atunci când participanții se aflau în repaus și apoi ca răspuns la sarcini care implicau cogniție și emoții.

Învățarea automată a fost utilizată pentru a grupa persoanele cu depresie și anxietate în șase tipuri, pe baza unor căi cerebrale specifice care sunt hiperactive sau subactive, în raport cu ceilalți participanți și cu participanții de control.

„Din câte știm noi, este pentru prima dată când am reușit să demonstrăm că depresia poate fi explicată prin diferite perturbări ale funcționării creierului”, spune autorul principal Leanne Williams, psihiatru și om de știință specialist în știința comportamentală la Universitatea Stanford.

Echipa a repartizat apoi aleatoriu 250 de participanți pentru a primi unul dintre cele trei antidepresive sau pentru a urma o terapie prin conversație.

Antidepresivul venlafaxină a funcționat cel mai bine la un subtip: persoanele ale căror regiuni cognitive ale creierului erau hiperactive.

Terapia prin conversație a funcționat mai bine pentru persoanele care aveau mai multă activitate în părțile creierului legate de depresie și de rezolvarea problemelor.

Pe de altă parte, cei cu o activitate scăzută în circuitul atenției din creier au beneficiat mai puțin de terapia prin discuții, ceea ce poate sugera că aceștia au mai mult de câștigat dacă sunt tratați mai întâi cu medicamente.

„Pentru a avansa cu adevărat în domeniul psihiatriei de precizie, trebuie să identificăm tratamentele care au cele mai mari șanse de a fi eficiente pentru pacienți și să le aplicăm acel tratament cât mai curând posibil”, spune cercetătorul în domeniul sănătății publice Jun Ma de la Universitatea din Illinois.

Informațiile despre funcția cerebrală ar putea ajuta la informarea unui tratament mai precis și la prescrierea de rețete pentru aceste persoane, a completat cercetătorul american.

În 2023, o parte din aceeași echipă a identificat un nou biotip cognitiv al depresiei, care afectează 27% dintre persoanele cu tulburare depresivă majoră.

Deficitele cognitive – în ceea ce privește atenția, memoria și autocontrolul – sunt adesea neafectate de antidepresivele care țintesc serotonina.

La începutul acestui an, echipa a folosit examinările fRMN pentru a-i identifica pe cei cu biotip cognitiv, estimând o remisie cu o precizie de 63%, comparativ cu 36% fără RMN. În prezent, sunt explorate noi tratamente pentru acest biotip.

Depresia este complexă, la fel ca și factorii care contribuie la ea. Poate dura mult timp până când cei care au acces la tratament găsesc unul care să îi ajute, dacă îl găsesc vreodată. Așadar, fiecare pas spre o abordare mai eficientă și personalizată este util.

„Este foarte frustrant pentru domeniul depresiei să nu avem o alternativă mai bună la această abordare unică”, spune cercetătoarea de la Stanford. „Scopul muncii noastre este să ne dăm seama cum putem face lucrurile corect de prima dată”, a precizat ea.

Cercetarea a fost publicată luni în revista Nature Medicine.

scrie un comentariu

0 Comentarii

Adaugă un comentariu