Costul insulinei pentru pacienţii cu diabet zaharat de tip 1 s-a dublat între 2012 şi 2016 în Statele Unite, arată un raport realizat de o organizaţie neguvernamentală (ONG), care vine într-o perioadă de dezbateri intense privind creşterea preţurilor medicamentelor pe piaţa americană.
Raportul, realizat de organizaţia Health Care Cost Institute (HCCI) din Washington DC, arată că, pentru un pacient cu diabet zaharat de tip 1, costul cu insulina necesară timp de un an a crescut cu 99,2% în perioada menţionată, de la 2.864 dolari în 2012 până la 5.705 dolari în 2016.
Costurile iau în calcul sumele cumulate plătite de către pacienţi şi de companiile de asigurări, pentru pacienţii care dispun de asigurare, relatează Reuters.
Potrivit autorilor studiului, creşterea rapidă a preţului insulinei a dus la riscuri pentru sănătatea unor pacienţi cu diabet.
În ultimele luni, în Statele Unite au apărut tot mai multe relatări despre pacienţi care au fost nevoiţi să raţionalizeze dozele de insulină din cauză că nu îşi mai puteau permite costurile.
Această situaţie a dus chiar la proteste ale pacienţilor în faţa sediilor unor producători de insulină.
Potrivit HCCI, costurile mai mari au fost generate, în principal, de majorarea preţurilor de către producători şi, în măsură mai mică, de apariţia unor produse noi, mai scumpe.
În perioada analizată, consumul de insulină din SUA a crescut cu doar 3%, ceea ce nu explică majorarea atât de rapidă a costurilor, arată raportul.
Raportul a analizat date privind 15.000 de pacienţi cu diabet zaharat de tip 1. Astfel, costul mediu zilnic al insulinei pentru un pacient cu diabet zaharat de tip 1 a urcat de la 7,80 dolari în 2012 până la 15 dolari în 2016, arată raportul.
În SUA, circa 1,2 milioane de persoane suferă de diabet zaharat de tip 1 şi 30 de milioane de pacienţi au diabet zaharat de tip 2.
Raportul vine la puţin timp după ce un congresman american a declanşat o investigaţie privind practicile de stabilire a preţurilor medicamentelor de către companiile farmaceutice.
Investigaţia vine în contextul în care preţurile a peste 250 de medicamente au fost majorate de la începutul acestui an pe piaţa americană, după o perioadă de îngheţare a preţurilor, în 2018, ca urmare a presiunilor preşedintelui Donald Trump.
