O criză la nivel global: Experții avertizează asupra creșterii alarmante a obezității infantile. În România, aproape 500.000 de copii vor suferi de obezitate, până în 2030
Din 1990, prevalența excesului de greutate și a obezității la copii a crescut la nivel global, aproape dublându-se. În timp ce Statele Unite au cea mai mare prevalență, alte țări nu se află prea departe în urmă. În România, până în 2030, se estimează că aproape 500.000 de copii vor suferi de obezitate.
Obezitatea infantilă constituie o problemă de sănătate publică în expansiune la nivel global, iar România nu face excepție.
Această afecțiune poate avea implicații pe termen lung asupra stării de sănătate a copiilor și poate conduce la complicații semnificative în viața adultă.
În Europa de Sud, inclusiv Grecia, Italia și Spania, între 10 și 15% dintre copii sunt obezi, în timp ce țările din Europa de Est au rate ceva mai scăzute, dar se confruntă cu o creștere rapidă care ar putea în curând să egaleze Europa de Sud.
La nivel mondial, Asia are aproape jumătate din toți copiii supraponderali sub vârsta de 5 ani, în timp ce în Africa, un sfert din populația infantilă are probleme cu creșterea în greutate. În America Latină, aproximativ 20% dintre copiii sub 20 de ani sunt supraponderali. Multe țări în curs de dezvoltare se confruntă cu dubla problemă a supraponderabilității/obezității și a malnutriției copiilor
Consecințele nocive ale acestei epidemii sunt deja evidente: hipertensiunea infantilă, diabetul zaharat de tip 2, printre altele.
Cercetătorii de la Colegiul american de medicină Schmidt, a Universității Florida Atlantic (FAU), trag un nou semnal de alarmă, într-un comentariu publicat recent în The Maternal and Child Health Journal, indicând provocările acestei probleme de sănătate și potențialele soluții.
„Supraponderalitatea și obezitatea pediatrică au atins niveluri epidemice în Statele Unite și devin o pandemie la nivel mondial. Aceste condiții conduc la hipertensiune arterială, diabet zaharat de tip 2 și tulburări lipidice, care contribuie la sindromul metabolic. La adulți, aceste probleme cresc semnificativ riscurile de infarct miocardic (atac de cord), AVC (accident vascular cerebral), boli hepatice, apnee obstructivă în somn, artrită și anumite tipuri de cancer – multe dintre acestea apărând acum la vârste mai mici”, a declarat înt-un comunicat dr. Charles H. Hennekens, primul autor, profesor de medicină preventivă la FAU.
În comentariu, autorii raportează principalele cauze ale acestei epidemii, inclusiv indicele de masă corporală ridicat (IMC), care crește riscurile multor probleme grave de sănătate.
În Statele Unite, un preșcolar este considerat supraponderal dacă are un IMC care depășește percentila 85. Cercetările arată că acești copii prezintă un risc semnificativ mai mare de a fi supraponderali în timpul adolescenței, comparativ cu cei cu un IMC la percentila 50. Acest lucru subliniază concepția greșită conform căreia copiii pur și simplu „depășesc” problemele legate de excesul de greutate.
În plus, autorii notează că furnizorii de asistență medicală și practicienii din domeniul sănătății publice se confruntă cu provocări majore în stimularea activității fizice zilnice în rândul copiilor, care este esențială pentru creșterea ratelor metabolice, scăderea IMC și reducerea riscurilor viitoare de boli coronariene.
„Odată cu declinul educației fizice în școli și timpul excesiv petrecut pe dispozitive electronice, mulți copii nu reușesc să îndeplinească activitățile fizice recomandate. Acest comportament sedentar contribuie la supraponderalitate și obezitate prin alimentație necorespunzătoare, somn redus și activitate fizică redusă”, a declarat Panagiota «Yiota» Kitsantas, coautorul studiului, președintele departamentului de Sănătate a Populației și Medicină Socială la Colegiul medical Schmidt al FAU.
Încurajarea activităților organizate și plăcute, mai degrabă decât a celor competitive, ar putea ajuta copiii să atingă nivelurile necesare de activitate fizică, spun experții.
Autorii avertizează, de asemenea, că, deși creșterea nivelurilor de activitate fizică zilnică este necesară, nu este suficientă pentru a avea un impact major asupra ratelor de exces de greutate și obezitate infantilă. Creșterea consumului de alimente cu conținut ridicat de zahăr, împreună cu consumul de alimente ultraprocesate sunt, de asemenea, contribuitori majori.
„Aproape 70% din dieta medie a unui copil din Statele Unite este alcătuită din alimente ultraprocesate”, precizează dr. Hennekens.
„În plus, consumul de alimente ultraprocesate în rândul copiilor sub 24 de luni este în creștere la nivel mondial, declanșând nu numai potențialul de a dezvolta obezitate, ci și scăderea protecției imunologice”, spune medicul american.
Autorii indică faptul că sunt necesare mai multe cercetări pentru a stabili cu exactitate ce componente din alimentele ultraprocesate contribuie la creșterea în greutate la copii, totodată avertizând că o dietă bogată în alimente ultraprocesate este legată de creșterea ratelor de supraponderabilitate și obezitate, școlile americane fiind o sursă majoră a acestor alimente.
„Dovezile sugerează că îmbunătățirea standardelor nutriționale pentru prânzul școlar ar putea contribui la reducerea obezității, în special în rândul copiilor cu venituri mici”, a precizat Kitsantas.
„Recomandăm adoptarea unor politici privind alimentele școlare care să elimine alimentele ultraprocesate din meniuri și să promoveze alternative mai sănătoase, alături de programe educaționale privind alimentația sănătoasă, în ciuda provocărilor reprezentate de influențele externe asupra copiilor.”
Printre provocările evidențiate în comentariu se numără utilizarea social media și a publicității, care afectează în mod semnificativ alegerile și comportamentele alimentare ale copiilor, care includ partajarea postărilor cu alimente nesănătoase și recunoașterea multor mărci de alimente nesănătoase la expunere.
„În ciuda recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și ale autorităților de sănătate publică de a restricționa marketingul alimentar destinat copiilor, puține țări au implementat astfel de măsuri”, a precizat dr. Hennekens.
Autorii explică faptul că abordarea epidemiei de obezitate pediatrică în creștere necesită o abordare pe mai multe planuri.
În 2023, Academia Americană de Pediatrie a aprobat recomandările OMS și a lansat propriile orientări pentru gestionarea supraponderalității și obezității pediatrice.
Aceste recomandări sfătuiesc furnizorii de asistență medicală și practicienii din domeniul sănătății publice să abordeze determinanții sociali ai sănătății, să utilizeze interviul motivațional pentru a modifica comportamentele de nutriție și activitate și să ia în considerare farmacoterapia sau chirurgia pentru a îndeplini obiectivele personalizate ale pacienților.
Cu toate acestea, autorii spun că, deși există terapii medicamentoase aprobate disponibile, înainte de a prescrie opțiuni farmacologice, furnizorii de asistență medicală maternă și infantilă ar trebui să utilizeze modificări terapeutice ale stilului de viață.
„În timp ce obiectivul final este prevenirea supraponderalității și obezității pediatrice, precum și a sindromului metabolic, nu ar trebui să <lăsăm perfectul să fie dușmanul binelui>”, pentru a-l parafraza pe Voltaire”, a subliniat dr. Hennekens.
În concluzie, autorii îndeamnă la valorificarea tuturor resurselor disponibile pentru a stabiliza cel puțin ratele în creștere ale obezității infantile și problemele de sănătate asociate acesteia. Ignorarea acestor provocări ar putea duce la o epidemie globală fără precedent de obezitate a copiilor și adolescenților, cu consecințe grave asupra sănătății în viitor, așa cum s-a văzut în SUA.
„Profesioniștii din domeniul asistenței medicale și al sănătății publice trebuie să colaboreze pentru a aborda aceste probleme cu pacienții, familiile, comunitățile și factorii de decizie politică. Eforturile unite pot contribui la inversarea acestor tendințe îngrijorătoare și la asigurarea unui viitor mai sănătos pentru copiii din întreaga lume”, spun ei.
Până în 2030, aproape 500.000 de copii vor suferi de obezitate în România
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), unul din trei copii suferă de obezitate la nivel global, iar estimările Federației Mondiale a Obezității arată că, în absența unor măsuri drastice de prevenție și tratament, până în anul 2030, aproape 500.000 de copii cu vârste între 5 și 19 ani vor suferi de obezitate în România.
Niciun comentariu!
Poți adăuga unul pentru a porni o conversație.