România se confruntă în continuare cu o criză de imunoglobuline în spitale, iar pacienţii au mari dificultăţi pentru a avea acces la tratament. Toate medicamentele din plasmă sunt importate în România, în condiţiile în care nu există centre care să asigure colectarea de plasmă pentru fracţionare.
Situaţia a fost subiectul emisiunii 360MEDICAL, difuzată la postul B1 TV.
Imunoglobulinele sunt medicamente esenţiale pentru mai multe categorii de pacienţi cu imunodeficienţe sau boli autoimune. Mulţi dintre aceştia nu mai au acces la tratament în spitalele din România.
"Pot să vă spun că în acest moment avem o situaţie foarte gravă. Avem o criză cum a fost cea din 2017. În acest moment nu există fir de plasmă în niciun spital, pacienţii au început să mă sune că nu primesc terapia. Nu ştim ce se întâmplă şi nici nu ştim ce se întâmplă cu următoarele transporturi de plasmă", a afirmat preşedintele Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Autoimune (APAA), Rozalina Lăpădatu, în cadrul emisiunii.
În lipsa tratamentului, consecinţele pot fi grave pentru pacienţi. Astfel, pacienţii cu imunodeficienţe primare nu au un sistem imun care să îi protejeze, astfel că, în lipsa tratamentului, singura metodă utilă este izolarea lor de exterior şi de riscul de infectare.
"Orice virus, o răceală care pentru noi este banală (...) poate fi fatală. Ei sunt foarte expuşi la absolut orice este în jurul nostru pentru că nu au această barieră", a menţionat Rozalina Lăpădatu.
În cazul pacienţilor cu boli autoimune, lipsa tratamentului poate duce la apariţia unor dizabilităţi permanente.
"La bolile autoimune, degradarea nu este atât de rapidă, dar este ireversibilă, aş putea spune. Ceea ce se pierde pe partea de sănătate nu se mai recuperează, chiar dacă ulterior revine tratamentul", a explicat preşedintele APAA.
"Nu există înlocuitor pentru tratamentul cu imunoglobuline, nu există nicio pastilă, nicio injecţie, nimic. Din păcate, la pacienţii cu boli autoimune se poate ajunge la dizabilitate gravă şi chiar la deces", a completat reprezentata pacienţilor.
România este dependentă integral de importurile de medicamentele fabricate din plasmă umană deoarece în ţară nu există centre care să asigure colectarea de plasmă pentru fracţionare în condiţiile de siguranţă în vigoare la nivel internaţional.
"Sunt produse care se recoltează de la donatori, prin urmare este foarte importantă capacitatea fiecărei ţări de a asigura materia primă. În acest moment, cea mai mare parte din cantitatea de materie primă care ajunge inclusiv la pacienţii din România sub forma acestor medicamente este realizată de Statele Unite ale Americii", a explicat dr. Nicolae Fotin, medic epidemiolog, în cadrul aceleiaşi emisiuni.
În Europa, şapte state asigură peste 80% din cantitatea totală de plasmă umană colectată de la donatori. Dintre acestea, trei colectează plasmă doar pentru consum intern, în timp ce patru state - Germania, Cehia, Austria şi Ungaria - exportă o parte din producţie.
"Nu există încă în România centre de colectare care să permită fracţionarea. Au fost în anii anteriori relatări în media în care se arăta că plasma colectată în România se cam aruncă, din acest motiv: ea nu este primită de fabricile care fracţionează pentru că nu îndeplineşte criteriile de siguranţă impuse de legislaţie - colectare, stocare, trasabilitate", a completat medicul.
360medical.ro a transmis Ministerului Sănătăţii o solicitare pentru a comenta situaţia, însă nu a primit răspuns până la ora publicării acestui articol.
Puteţi urmări înregistrarea integrală a emisiunii pe canalul de Youtube al 360medical.ro:
