Uniunea Europeană dispune de un Acord de Achiziții Comune (Joint Procurement Agreement – JPA) încă din 2014, când s-a ajuns la concluzia că un astfel de instrument este util pentru a permite achiziții comune pentru mai multe state interesate la prețuri cât mai mici. Ideea a apărut după pandemia de gripă porcină H1N1, din 2009-2010. Acum, 36 de state membre ale UE și asociate fac parte din acest acord, care și-a dovedit pe deplin utilitatea mai ales în perioada pandemiei de Covid-19, arată un articol publicat de Politico.
La doar două săptămâni după ce Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a declarat oficial pandemie de Covid-19, Comisia Europeană a lansat patru licitații în cadrul structurii contractuale al JPA, pentru ventilatoare pulmonare, kit-uri de testare și materiale sanitare.
În total, milioane de doze de medicamente și de echipamente medicale au fost asigurate de la începutul pandemiei. De exemplu, în noiembrie 2022, Comisia Europeană a reușit să obțină 3,5 milioane de doze de nirmatrelvir/ritonavir, medicament folosit pentru tratamentul pacienților care riscau să dezvolte forme severe de boală.
Anterior, în iulie 2022, Executivul UE a încheiat un acord pentru livrarea a 2,25 de milioane de fiole de remdesivir, prin extinderea unui acord încheiat în prima fază a pandemiei.
În acest fel, JPA s-a dovedit un mecanism adecvat pentru a asigura țărilor membre un acces echitabil și la prețuri rezonabile la vaccinuri și tratamente pentru Covid-19.
Unul dintre avantajele JPA este mecanismul său simplu de funcționare. Astfel, fiecare stat membru poate opta sau nu să participe la un anumit contract pentru un anumit produs.
După înscrierea statelor pentru un contract, acesta este scos la licitație de către Autoritatea pentru Pregătire și Răspuns în domeniul Sănătății din UE, iar compania câștigătoare se angajează să furnizeze o cantitate specificată din produsul respectiv către statele participante la contract.
România, care a aderat la JPA încă din septembrie 2014, a fost una dintre beneficiarele acordului.
“Analizând retrospectiv, JPA a fost, cel mai probabil, instrumentul potrivit la momentul potrivit pentru a face față vârfului pandemiei în România. (…) Mecanisme de răspuns în caz de urgență precum JPA întăresc solidaritatea și încrederea în rândul statelor membre ale UE atunci când apar provocări complexe în materie de sănătate”, a declarat europarlamentarul Cristian Buşoi, citat de Politico.
Anumite organizații au atras atenția, totuși, că există și provocări generate de astfel de acorduri de achiziție comună, precum cele legate de lanțurile de aprovizionare, care pot duce la o consolidare a pieței și provoca crize de aprovizionare în alte regiuni.
O altă provocare este legată de diferențele de reglementări între statele care participă la astfel de mecanisme. Totuși, experții consideră că aceste îngrijorări pot fi limitate pe măsură ce JPA evoluează.
Făcând un bilanț, JPA a ajutat statele membre ale UE să reacționeze rapid și flexibil la crize majore, chiar dacă există loc pentru îmbunătățirea mecanismului.
“Fără îndoială, JPA ne-a oferit un mecanism esențial în perioada pandemiei”, a spus Ioannis Sotiriou, director general al Institutului pentru Cercetare și Tehnologie Farmaceutică din Grecia.
În acest fel, JPA s-a dovedit un imbold pentru cooperare și solidaritate – dar și pentru mai puțină fragmentare – în rândul statelor din UE în perioade de criză, mai arată articolul menționat.
Niciun comentariu!
Poți adăuga unul pentru a porni o conversație.