Cum perturbă COVID-19 somnul

ianuarie 06 11:30 2023 de Alexandra Mănăilă Timp citire articol: 5 minut(e)

Cea mai recentă meta-analiză estimează că 52% dintre persoanele care se îmbolnăvesc de COVID-19 suferă de tulburări de somn în timpul infecției cu SARS-COV-2. De altfel, principala constatare a experților în somnologie a fost că în perioada pandemiei, oamenii au dormit mai mult în perioada de izolare, dar calitatea somnului a fost mai proastă.

Până la sfârșitul anului 2022, peste 650 de milioane de infecții cu SARS-COV-2 fuseseră raportate la Organizația Mondială a Sănătății, dar numărul real era probabil mult mai mare.

Numărul cazurilor de COVID-19 crește cu sute de mii în fiecare săptămână, potrivit siteului Medicalxpress.com. Un al doilea val de date începe să explice modul în care COVID-19 afectează somnul, astfel că oamenii de știință s-au concentrat pe înțelegerea impactului COVID-19 asupra sănătății fizice, asupra sănătății mintale și asupra funcției creierului.

Cel mai frecvent tip de tulburare de somn raportat este insomnia. Persoanelor cu insomnie de obicei le este greu să adoarmă sau să rămână adormite și adesea se trezesc dimineața devreme.

În mod îngrijorător, problemele de somn persistă uneori chiar și după recuperarea după infecție. Un studiu realizat în China a constatat că 26% dintre persoanele care au fost internate în spital cu COVID-19 au prezentat simptome de insomnie la două săptămâni după externare.

Iar un studiu din SUA a arătat că persoanele care au fost infectate cu SARS-COV-2 au avut mai multe șanse decât persoanele care nu au fost niciodată infectate să aibă probleme cu somnul, chiar și până la o lună după un test COVID pozitiv.

În timp ce majoritatea oamenilor se recuperează rapid de la COVID, unii continuă să aibă simptome pe termen lung. Persoanele care suferă de long COVID par să se confrunte cu probleme persistente de somn.

Un studiu din 2021 a chestionat mai mult de 3.000 de persoane cu COVID lung. Aproape 80% dintre participanți au raportat probleme de somn, cel mai frecvent insomnie.

Un studiu mai recent a colectat date despre durata și calitatea somnului folosind brățări inteligente. Participanții cu COVID lung au dormit în general mai puțin și au dormit mai puțin adânc decât participanții care nu au avut niciodată COVID.

Pierderea somnului profund este deosebit de îngrijorătoare, deoarece acest tip de somn reduce oboseala, întărește concentrarea și memoria. Lipsa somnului profund poate fi parțial responsabilă pentru „ceața creierului” raportată în mod obișnuit în timpul și după COVID.

Faptul că boala COVID interferează adesea cu somnul este, de asemenea, îngrijorător, deoarece somnul ajută sistemul nostru imunitar să lupte împotriva infecțiilor.

De ce COVID-19 afectează somnul?

Există multe motive pentru care o infecție cu SARS-COV-2 ar putea duce la un somn prost. COVID poate avea un impact direct asupra creierului, inclusiv asupra zonelor care controlează atât starea de veghe, cât și starea de somn. Încă nu avem o înțelegere clară a modului în care funcționează acest lucru, dar posibilele mecanisme ar putea include virusul care infectează sistemul nervos central sau care afectează alimentarea cu sânge a creierului.

Simptomele tipice ale COVID includ febră, tuse și dificultăți de respirație. Acestea sunt, de asemenea, bine cunoscute că perturbă somnul.

Sănătatea mintală precară poate duce la probleme de somn și invers. Există o legătură puternică între detectarea COVID și problemele de sănătate mintală, în special depresia și anxietatea. Acest lucru poate fi cauzat de grijile legate de recuperare, de singurătate sau de izolare socială. Astfel de anxietăți pot face somnul mai greu.

Între timp, pacienții spitalizați cu COVID se pot confrunta cu dificultăți suplimentare în încercarea de a dormi în medii spitalicești aglomerate, unde somnul este adesea perturbat de zgomot, tratament și alți pacienți.

Studiul internațional privind somnul COVID-19, un proiect global de cercetare care implică oameni de știință în domeniul somnologiei din 14 țări, și-a lansat recent concluziile despre visare și vise.

Studiul a chestionat participanții infectați și neinfectați cu SARS-COV-2 despre visele lor. Ambele grupuri au avut mai multe vise după începutul pandemiei decât înainte. În mod intrigant, participanții infectați au avut mai multe coșmaruri decât participanții neinfectați, în timp ce nu a existat nicio diferență între grupuri înainte de pandemie.

Nu există o explicație simplă pentru apariția și creșterea numărului de coșmaruri din cauza COVID-19, dar sănătatea mintală poate juca din nou un rol. Sănătatea mintală precară este adesea însoțită de coșmaruri. Echipa Internațională de Studiu a Somnului COVID-19 a descoperit că grupul infectat a prezentat mai multe simptome precum anxietatea și depresia.

Atât insomnia pe termen scurt, cât și cea pe termen lung pot fi adesea tratate cu terapie cognitiv-comportamentală (CBT), cu medicație. Dr. Costin Matei, medic specialist psihiatru la Clinica Nutrimed, a declarat la ultima ediție a dezbaterii online Mental Health 360 că ,,tulburările de somn sunt cele mai comune în perioada aceasta de stres intens și prelungit post-pandemic și pe timpul războiului”.

În prezent, peste 35% din adulții din lumea întreagă suferă de insomnie, iar, pandemia de COVID-19 a acutizat această problemă și în România. ,,Ne-am întâlnit cu o creștere a numărului de cazuri, atât în cursul anului trecut, cât și la începutul anului 2021”, a declarat dr. Alexandru Aricescu, medic primar psihiatrie la Nutrimed.