De ce apar crize de medicamente în România și care sunt soluțiile avute în vedere pentru a le preveni. Explicațiile specialiștilor

De ce apar crize de medicamente în România și care sunt soluțiile avute în vedere pentru a le preveni. Explicațiile specialiștilor
februarie 14 16:19 2024
Articol scris de:
Timp citire articol: 7 minut(e)

România se confruntă periodic cu discontinuități de anumite medicamente, fie temporare, fie pe perioade mai lungi. Cauzele acestor discontinuități sunt de mai multe tipuri, de la politica comercială a producătorilor până la probleme de logistică și transport. Miercuri, președintele Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR) a oferit mai multe explicații despre cauzele lipsei de medicamente și despre mijloacele autorității de reglementare pentru a atenua crizele, atunci când ele apar. 

POLITICĂ DE PREȚ, MOTIVE COMERCIALE ȘI DE APROVIZIONARE

Potrivit președintelui ANMDMR, discontinuitățile au cauze multiple: politică de preț, motive comerciale, motive legate de aprovizionare sau de altă natură.

În 2022 și 2023, una dintre principalele cauze ale discontinuităților a fost politica de preț mai ales în ceea ce privește medicamentele ieftine, în condițiile în care prețurile substanțelor active și ingredientelor au crescut semnificativ pe plan mondial.

De peste un deceniu, România are o politică de preț pentru medicamente bazată pe cele mai mici prețuri dintr-un coș de 12 state de referință: Cehia, Bulgaria, Ungaria, Polonia, Slovacia, Austria, Belgia, Italia, Lituania, Spania, Grecia și Germania. Din 2023, numărul statelor de referință a scăzut la 11, după ce a fost exclusă Ungaria, țară unde există două cataloage de prețuri ale medicamentelor.

“Din păcate, în 2022 și în 2023 am avut destul de multe situații care erau legate mai mult de politica de preț mai mult decât de orice altă problemă pe care ar fi putut să o gestioneze Agenția”, a declarat farm. Răzvan Prisada, într-o întâlnire cu presa.

Pentru a stimula companiile farmaceutice să mențină sau să repună pe piață medicamentele ieftine, la ultima corecție a Catalogului național al prețurilor medicamentelor autorizate de punere pe piață în România (Canamed), intrată în vigoare de la 1 august 2023, prețurile maxime de producător ale medicamentelor aprobate cu o valoare mai mică de 25 lei au fost indexate cu 14%, iar cele cu o valoare cuprinsă în intervalul 25 – 49,99 lei – cu 7%.

Indexarea a fost aplicată și prețurilor medicamentelor generice, biosimilare sau inovative care constituie referință pentru medicamentele respective.

Pentru a obține indexarea prețurilor cu 7% sau 14%, deținătorii de autorizații de punere pe piață au avut ca termen pentru depunerea solicitărilor data de 31 mai 2023.

Decizia a fost caracterizată ca fiind “temerară” de către președintele ANMDMR.

“A fost luată o măsură temerară, din punctul meu de vedere. Suntem doar două țări în Uniunea Europeană, Portugalia și România, care au indexat prețurile medicamentelor din categoria celor ieftine cu o rată medie a inflației, ca să permită continuitatea funcționării cu ele în piață”, a afirmat Răzvan Prisada.

“La fel de bine, însă, este nevoie de a gândi măsuri și pe termen mediu și lung pentru a asigura spațiul bugetar necesar pentru ca și medicamentele care așteaptă de foarte mult timp pentru a intra în listele de rambursări, pentru a fi disponibile în mod real pacienților, să poată fi rambursate”, a completat președintele Agenției.

Există, însă, și cauze care nu pot fi controlate de autoritățile române sau de cele europene, precum apariția unor probleme logistice, de producție sau de altă natură în Asia de Sud-Est, unde este concentrată mare parte din producția mondială de ingrediente farmaceutice.

În anumite momente pot să apară, însă, și desincronizări pe lanțurile de aprovizionare a farmaciilor cu unele medicamente, chiar dacă acestea există în depozite.

“Au existat semnala în ultimele zile din decembrie și în primele zile din ianuarie pentru lipsa unor produse din farmacii, care veneau către agenție. Noi ne uitam, stocuri existau, dar pentru că era o perioadă, în jur de o săptămână, în care nu s-au mai făcut comenzi – pentru că se fac inventarele de final de an, sunt perioade de concedii -, anumite produse au lipsit pentru o perioadă de o săptămână – 10 zile”, a spus președintele ANMDMR.

VULNERABILITATE NAȚIONALĂ: PRODUCȚIE REDUSĂ DE MEDICAMENTE

O altă problemă subliniată în cadrul întâlnirii cu presa este insuficiența producției naționale de medicamente, care generează, de altfel, un mare deficit comercial pe partea de produse farmaceutice, de circa 3 miliarde de euro anual, potrivit statisticilor oficiale.

Directorul executiv al Asociației Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), Dan Zaharescu, a explicat, în cadrul întâlnirii, că România nu reușește să atragă investiții importante în producția farmaceutică. Astfel, după intrarea României în UE, în 2007, valoarea totală a investițiilor în producția de medicamente a fost de doar circa 200 milioane euro.

Totuși, șeful ANMDMR consideră că situația se poate schimba, iar producția de medicamente a României poate crește în anii următori.

“O șansă mare avem în a sprijini producția internă, și asta e valabil pentru toate țările. Când ești exclusiv dependent de importuri, nu vei deveni niciodată o prioritate decât dacă plătești mai mult decât ceilalți. (…)Nu prea suntem în poziția unei țări care să plătească mai mult decât alte țări”, a transmis președintele ANMDMR.

Oficialul a dat exemplul crizei de medicamente antitermice din iarna 2022/2023, când producătorii români au ajutat la rezolvarea crizei.

“Au fost identificați doi producători mari, români, atât pentru paracetamol suspensie, cât și pentru ibuprofen suspensie, care au început producția în luna ianuarie 2023 și care au asigurat, în 2-3 săptămâni, existența unor stocuri suficiente încât problema s-a liniștit”, a precizat Răzvan Prisada.

Situația a fost mai gravă în cazul antibioticelor, pe fondul unor discontinuități la nivel european, iar măsura luată de autorități a fost suspendarea exportului pentru anumite medicamente de către România, pentru o perioadă de 3 luni.

Potrivit oficialului, ANMDMR poate ajuta producătorii din țară prin reducerea birocrației în ceea ce privește documentația pentru punere pe piață a unor noi produse, spre exemplu.

MĂSURI DE PREVENIRE A CRIZELOR DE MEDICAMENTE

În fața creșterii numărului de discontinuități, vizibilă mai ales în ultimii doi ani, autoritățile europene, dar și cele române au început să ia măsuri.

Printre acestea se numără o urmărire mai atentă a stocurilor de medicamente din statele membre ale UE, în timp real, și stabilirea unor liste de medicamente critice.

Atunci când apar discontinuități, ANMDMR poate apela la emiterea de autorizații de import paralel, autorizații pentru nevoi speciale și pentru nevoi de sănătate publică, pentru a aduce medicamente care lipsesc în țară.

La nivel european, autoritățile au în vedere impunerea de măsuri deținătorilor de autorizații de punere pe piață (DAPP), precum elaborarea de planuri de abordare a unor potențiale discontinuități.

“Aceste planuri vor deveni obligatorii pe legislația nouă. Toți producătorii, pentru toate produsele pe care le pun în piață, vor fi nevoiți să aibă un plan cu ce ar trebui să se întâmple în caz că, chiar dacă în acel moment nu există o problemă de disponibilitate a produsului. Dar, pentru că toate aceste crize s-au dovedit a fi cu debut brusc, solicitarea către producători va fi să existe un plan de acțiuni care trebuie întreprinse în condițiile în care ar apărea o problemă pentru acel produs”, a mai spus președintele ANMDMR.

La nivel european există în prezent discuții și pentru uniformizarea raportării discontinuităților de către statele membre ale UE, pentru ca acestea să poată fi gestionate mai eficient.

scrie un comentariu

0 Comentarii

Adaugă un comentariu