Mecanism implicat în tulburările obsesiv-comportamentale, identificat de cercetători

Mecanism implicat în tulburările obsesiv-comportamentale, identificat de cercetători
aprilie 14 12:04 2023
Articol scris de:
Timp citire articol: 4 minut(e)

Aproape un miliard de persoane din întreaga lume suferă de comportamente obsesiv-compulsive, însă înțelegerea cercetătorilor asupra mecanismelor acestora este încă neclară, iar terapiile eficiente sunt în mare parte indisponibile.

Tulburarea obsesiv-comportamentală (TOC), o tulburare de anxietate pe tot parcursul vieții caracterizată prin gânduri și acțiuni repetitive, este foarte răspândită în populația generală și cauzează un disconfort semnificativ individului.

Psihoterapia, medicația antidepresivă sau ambele sunt tratamente tipice pentru TOC, dar acestea pot fi ineficiente pentru o parte considerabilă a pacienților.

TOC afectează aproximativ două până la trei procente din populația Statelor Unite, deși prevalența sa poate fi mai mare din cauza subraportării și subdiagnosticării. Progresele tehnologice au făcut mai fezabilă studierea astrocitelor, un tip de celule complexe.

Acum, oamenii de știință de la UCLA au descoperit, într-un nou studiu, un comutator cerebral pentru tulburarea obsesiv-compulsivă. Acesta se află într-o zonă cunoscută sub numele de striatum, care este implicată în procesul de luare a deciziilor și în controlul neuronilor motori.

Echipa a descoperit, de asemenea, că astrocitele, supranumite și „celule ajutătoare” declanșează acești neuroni, oferind speranța unor noi tratamente pentru TOC.

„Cercetarea noastră a dezvăluit un nou mecanism celular, care nu numai că implică neuronii, lucru pe care îl știam deja, dar implică și astrocitele, cu care lucrează împreună”, spune autorul corespondent Baljit Khakh, profesor de fiziologie și neurobiologie la facultatea de medicină de la UCLA, într-un comunicat al universității.

Descoperirea ar putea duce la terapii mai bune pentru o serie de tulburări compulsive.

Impulsurile incontrolabile pot pune în pericol viața în anumite circumstanțe. De asemenea, ele pot duce la obezitate, abuz de substanțe sau ruină financiară.

Ele sunt foarte răspândite în populația generală și cauzează un disconfort semnificativ individului. Organizațiile caritabile de sănătate mintală raportează că numărul persoanelor care caută ajutor pentru tulburări obsesiv-compulsive a crescut brusc de la începutul pandemiei de Covid-19.

Cercetări recente au constatat că Covid-19 poate declanșa și agrava tulburările obsesiv-compulsive. Nivelul de stres și anxietate a crescut în rândul oamenilor, ceea ce a dus nu numai la afecțiuni psihologice, ci și la creșterea riscului de abuz de substanțe.ia

Experimentele pe șoareci au descoperit că o proteină asociată cu TOC și comportamente repetitive în neuroni se regăsește și în astrocite.

Acest lucru sugerează că strategiile terapeutice care vizează astrocitele și neuronii ar putea fi utile pentru TOC și, potențial, pentru alte tulburări cerebrale.

(Foto: Astrocite din creier. O astroceză din striatum. Credit: Joselyn Soto/UCLA)

„Trebuie să ne uităm cu adevărat la proteine, deoarece acestea sunt foarte complexe și diverse”, adaugă coautorul Joselyn Soto, doctorand în neuroștiințe la facultatea de medicină a UCLA.

Cercetătorii pot prezice funcțiile unei celule, în funcție de ce proteine, exprimă.

Oamenii de știință au folosit mai multe abordări pentru a izola și vizualiza proteinele din neuronii și astrocitele din striatum. Când au comparat proteinele găsite în neuroni și astrocite, au descoperit în mod neașteptat că ambele conțineau o proteină asociată cu TOC cunoscută sub numele de SAPAP3.

Cercetătorii și-au testat descoperirile prin inserarea proteinei SAPAP3 înapoi în neuronii și astrocitele șoarecilor care fuseseră modificați genetic pentru a nu avea gena care produce proteina.

Ei au descoperit că cele două tipuri de celule interacționau în moduri diferite atunci când au măsurat efectele proteinei asupra compulsiei și anxietății, două dintre caracteristicile tipice ale TOC.

Șoarecii nu s-au mai îngrijit în mod compulsiv după ce proteina SAPAP3 a fost readusă în astrocite și neuroni, ceea ce sugerează că ambele tipuri de celule ar putea fi ținte valide pentru tratamentele menite să limiteze comportamentul compulsiv.

Cu toate acestea, numai neuronii cu proteina SAPAP3 au prezentat o asociere cu reducerea anxietății la șoareci, sugerând că astrocitele nu ar fi o țintă bună pentru tratamentele împotriva anxietății în TOC.

Pe viitor cercetătorii ăși propun să aprofundeze modul în care interacțiunile dintre aceste celule afectează comportamentul.

„Acestea sunt ambele tipuri de celule majore – una nu funcționează fără cealaltă”, spune Soto.

Cercetătorii au urmărit să înțeleagă cum aceste interacțiuni multicelulare din această regiune a creierului dau naștere la aceste comportamente complexe, inclusiv la compulsie și anxietate.

„Am pornit de la o întrebare de bază: Ce proteine alcătuiesc această celulă complexă?” conchide profesorul Khakh. „La început, nu am fi putut prezice potențiala sa relevanță pentru TOC”.

Descoperirile neașteptate, spune cercetătorul, au demonstrat valoarea răspunsurilor la unele întrebări de biologie fundamentală, care pot ajuta la formarea unor idei noi în privința proceselor de bază ale bolilor.

Studiul a fost publicat miercuri, în revista Nature.

scrie un comentariu

0 Comentarii

Adaugă un comentariu