Deficitul de magneziu, factor de risc suplimentar pentru pacienții cu boli cardiovasculare în perioada pandemiei de Covid-19. Care sunt cauzele și cum poate fi evitat
Deficitul de magneziu reprezintă un factor de risc suplimentar mai ales pentru pacienții cu boli cardiovasculare în perioada pandemiei de Covid-19, deoarece este asociat cu riscuri mai mari de a dezvolta forme severe de boală în cazul infecției cu virusul SARS-CoV-2. Invitații emisiunii 360MEDICAL, difuzată duminică la B1 TV și realizată cu sprijinul Worwag Pharma, au discutat despre cauzele deficitului de magneziu și despre cum poate fi evitat în această perioadă.
După un an de pandemie, specialiștii au acumulat cunoștințe importante despre categoriile cele mai vulnerabile în fața virusului SARS-CoV-2.
Pacienții cronici sunt o categorie cu risc semnficiativ, însă există diferențe sensibile în funcție de afecțiune. Astfel, pacienții cu boli cardiovasculare reprezintă o categorie deosebit de vulnerabilă.
Medicii au observat o asociere între anumite deficite de minerale din organism, mai ales de magneziu, și riscuri mai mare de forme severe de boală în cazul infecției cu virusul SARS-CoV-2.
“Magneziul intervine ca factor hotărâtor în peste 350 de reacții enzimatice din cele 500 care au loc în fiecare celulă din organismul nostru, iar aceste reacții enzimatice sunt implicate în buna funcționare a aparatului cardiovascular, respirator, digestiv, a sistemului nervos, dar și a sistemului imunitar”, a explicat dr. Monica Mariana Măgherușan, medic primar cardiolog, doctor in stiinte medicale, în cadrul emisiunii.
Un studiu publicat recent în Statele Unite arată că, în rândul a peste 900.000 de pacienți spitalizați cu forme severe de Covid-19, circa 30% sufereau de obezitate, 26% de hipertensiune, 21% diabet zaharat, iar 12% insuficiență cardiacă.
“În cazul infecției cu SARS-CoV-2, inima este afectată pe două căi: fie direct – în cazul furtunii de citokine, care apare mai frecvent la persoane care au deficit de magneziu, dar și în cazul sindromului inflamator multisistemic, când sunt declarate în proporție de 70% miocardite, o parte dintre ele la persoane tinere -, fie prin cardiomiopatia de stres sau sindromul inimii zdrobite”, a precizat dr. Măgherușan.
“Un studiu recent a arătat că suplimentarea cu orotat de magneziu, administrat la pacienții cu insuficiență cardiacă severă, poate să determine regresia gradului de insuficiență cardiacă, să reducă severitatea și să amelioreze calitatea vieții”, a completat medicul.
Astfel de carențe de magneziu sau de alte minerale din organism apar fie natural, din cauza vârstei înaintate, fie din cauza problemelor de absorbție din organism sau a calității scăzute a alimentației.
Acest lucru este valabil și în cazul suplimentelor alimentare, care trebuie recomandate de medici specialiști în forma cea mai potrivită pentru o anumită persoană.
“Din păcate, deficitul de magneziu este cvasigeneral, pentru că resursele de magneziu s-au diminuat considerabil. Alimentele procesate nu au magneziu, iar unele alimente au ajuns să fie toxice, pentru că se utilizează fertilizatori, insecticide în cantități foarte mari. Și poluarea reduce nivelul de magneziu”, a menționat dr. Monica Măgherușan.
“Deficitul de magneziu este foarte des întâlnit în practică, dar este subdiagnosticat, pentru că o mare parte dintre persoanele cu hipomagneziemie sunt asimptomatice sau au simptome nespecifice – crampe musculare, extremități reci, palpitații sau dureri toracice”, a adăugat medicul cardiolog.
Subdiagnosticarea este generată și din faptul că deficitul de magneziu nu se determină prin teste de sânge, unde se află doar circa 1% din magneziul din organism, restul fiind la nivelul celulelor – mai ales din mușchi sau oase.
Pe lângă riscul generat de deficitul de magneziu în cazul infecției cu SARS-CoV-2, specialiștii subliniază un alt pericol, cel generat de stres.
“Noi trăim de peste un an într-un mare stres economic, social, familial. Anxietatea și depresia sunt foarte frecvente și determină, la rândul lor, apariția bolilor cardiovasculare, apariția complicațiilor în cadrul bolilor cardiovasculare. În condiții de stres cronic este nevoie de o cantitate mult mai mare de magneziu, de o cantitate dublă. Stresul crește eliminarea magneziului din organism, care crește susceptibilitatea la stres, astfel că se instalează un cerc vicios care este foarte nociv pentru organism”, a subliniat dr. Măgherușan.
Riscurile pentru pacienții cu boli cardiovasculare în cazul infecției cu noul coronavirus au fost observate în întreaga lume de la debutul pandemiei de Covid-19.
În România, o analiză realizată de Institutul Național de Sănătate Publică a ajuns la concluzia că pacienții cu boli cardiovasculare care se infectează cu coronavirusul SARS-CoV-2 au un risc de deces mai mare de 3,5 ori decât persoanele fără astfel de afecțiuni.
“S-a constatat, încă de când a debutat această pandemie, că patologia cardiovasculară reprezintă un factor de risc suplimentar, pacienții cu astfel de comorbidități dezvoltând forme mai grave de boală, care necesită spitalizare”, a declarat dr. Nicolae Fotin, medic epidemiolog, în cadrul aceleiași emisiuni.
Pacienții sunt afectați și indirect de pandemie. Un studiu realizat recent arată că aproape un sfert dintre pacienţii cu boli cardiovasculare din România nu au fost deloc la medic anul trecut fie din teama de a nu se infecta, fie din cauza lipsei accesului la servicii medicale sau a dificultății de a ajunge la spital.
Niciun comentariu!
Poți adăuga unul pentru a porni o conversație.