Diana Păun (consilier prezidențial): Adoptarea unei legislații corecte și obiective în domeniul malpraxisului medical ar aduce beneficii atât pacienților, cât și medicilor din România

Diana Păun (consilier prezidențial): Adoptarea unei legislații corecte și obiective în domeniul malpraxisului medical ar aduce beneficii atât pacienților, cât și medicilor din România
februarie 13 12:59 2020 Timp citire articol: 3 minut(e)

Adoptarea unei legislații corecte și obiective în domeniul malpraxisului medical și a unor politici publice bazate pe realitățile sistemului sanitar din România ar aduce beneficii atât pacienților și medicilor, cât și societății în ansamblu, consideră Diana Păun, consilier prezidențial în Departamentul Sănătate Publică.

Diana Păun a participat miercuri la un eveniment găzduit de Academia Română, în cadrul căruia s-au dezbătut probleme importante pentru practica medicală din România și definirea politicilor publice în sănătate.

O temă intens dezbătută în cadrul evenimentului – inițiat de Sectia de Stiinte Medicale a Academiei Romane, condusa de acad. Victor Voicu, și de Asociația “În Apărarea Medicilor” – a fost problematica sancționării penale a culpei medicale.

“Adoptarea unei legislații corecte și obiective în domeniul malpraxisului medical, dar și a unor politici publice bazate pe realitățile sistemului sanitar din România constituie premisele unui mediu protectiv atât pentru pacient cât și pentru noi, medicii, cu beneficii reale în final pentru întreaga societate”, a afirmat dr. Diana Păun, în cadrul evenimentului.

Consilierul prezidențial a trecut în revistă legislația în domeniu din România.  Astfel, legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul Sănătății trasează coordonatele reglementării în dreptul național a relației medic-pacient, cu referire la raporturile de sănătate, raporturi juridice cu caracter interdisciplinar care iau naștere și se dezvoltă în legătură cu activitățile specifice de diagnosticare, tratare, ameliorare și vindecare a stării de sănătate a pacientului.

Potrivit legislației în vigoare, malpraxisul – ca fapt ilicit generator de responsabilitate – este definit ca fiind eroarea profesională săvârșită în exercitarea actului medical sau medico-farmaceutic generatoare de prejudicii asupra pacientului, implicând răspunderea civilă a personalului medical și a furnizorului de produse și servicii medicale, sanitare și farmaceutice.

“Personalul medical nu este răspunzător pentru daunele și prejudiciile produse în exercitarea profesiunii în 2 situații: în primul rând, când acestea se datorează condițiilor de lucru, dotărilor insuficiente cu echipament de diagnostic și tratament, infecțiilor asociate actului medical, efectelor adverse, complicațiilor și riscurilor general acceptate ale metodelor de investigație și tratament, viciilor ascunse ale materialelor sanitare, echipamentelor și dispozitivelor medicale, substanțelor medicale și sanitare folosite, situații larg răspândite în sistemul sanitar din România”, a explicat Diana Păun.

A doua situație este atunci când medicul acționează cu bună credință în situații de urgență, cu respectarea competenței acordate, potrivit legislației.

“Incriminarea activității medicale ar putea apărea în situații clar definite, cum ar fi: neasumarea unor riscuri ale unor acțiuni care ar fi devenit utile bolnavului sau non-intervenția, cu consecința privării de șanse, sau când rezultatele nu sunt cele scontate de către bolnav”, a explicat consilierul prezidențial.

În acest context, în actul medical apare finalitatea nedorită: insuccesul medical pentru medic și prejudiciul, sub toate formele sale, pentru pacient.

“Dacă insuccesul medicului poate fi analizat de structurile profesionale de specialitate, principala judecată a cazului îi va reveni întotdeauna conștiinței medicului. În ceea ce privește prejudiciul suferit de pacient, în mod firesc nici acesta nu poate fi cuantificat, câtă vreme răspunsul la întrebarea cât costă sănătatea pierdută și neregăsită, este unul dificil de găsit”, a menționat dr. Diana Păun.

“Să nu uităm că relația medic-pacient este una extrem de complexă, vizând aspecte culturale, psihologice, sociale, care vor influența inerent comportamentul fiecăruia dintre cei doi actori și, în ultimă instanță, relația adecvată medic-pacient va reprezenta cheia succesului terapeutic”, a mai spus consilierul prezidențial în Departamentul Sănătate Publică al Presedinției.

  Citește mai multe despre:
  Categorii:
scrie un comentariu

2 Comentarii

Adaugă un comentariu