O analiză a ultimelor ghiduri europene privind cancerul mamar arată diferenţe majore între programele de screening din Uniunea Europeană şi din Statele Unite.
Ghidurile europene au fost elaborate de o comisie internaţională multidisciplinară formată din 28 de membri, care au avaluat calitatea datelor privind screening-ul pentru cancer mamar obţinute din programele naţionale din statele membre ale UE.
Una dintre cele mai importante diferenţe faţă de SUA este faptul că ghidurile europene recomandă ca screening-ul să nu se facă anual, deoarece riscurile pentru pacienţi ar putea depăşi beneficiile, consideră o echipă condusă de dr. Holger J. Schunemann de la Universitatea McMaster din Hamilton, Canada, care a prezentat concluziile analizei ghidurilor în publicaţia ştiinţifică Annals of Internal Medicine.
O altă diferenţă majoră între ghidurile europene şi americane este faptul că cele din UE nu recomandă screening-ul femeilor cu vârsta între 40 şi 44 de ani, aşa cum se întâmplă în SUA, ci un screening realizat o dată la 2 sau 3 ani al femeilor cu vârsta între 45 şi 74 de ani.
În plus, ghidurile europene nu recomandă screening-ul cu ultrasonografie sau investigaţii cu rezonanţă magnetică (RMN) la femeile cu densitate crescută a sânilor şi nici tomosinteza digitală a sânului (DBT) - sau mamografia 3D - ca metodă de screening.
Totuşi, ghidurile europene recomandă DBT ca metodă de verificare suplimentară în cazul femeilor la care s-au detectat leziuni suspecte.
Doi experţi americani consultaţi de Reuters, dr. Joann Elmore de la Şcoala de Medicină David Geffen din Los Angeles şi dr. Christoph Lee de la Şcoala de Medicină a Universităţii Washington din Seattle, consideră că sistemul de screening din SUA ar putea prelua unele practici europene.
Astfel, în timp ce ghidurile europene privind screening-ul cancerului de sân reflectă diversitatea statelor de pe continent, “mai mult decât un ocean separă politicile şi practicile în materie de screening din SUA şi Europa”, au remarcat cei doi experţi.
Potrivit specialiştilor americani, recomandarea unui screening mai puţin frecvent în Europa poate fi explicată printr-o practică diferită. Astfel, în Europa fiecare mamografie este examinată de doi medici radiologi, în timp ce în SUA mamografia este examinată de un singur radiolog.
Acest fapt poate explica de ce în SUA rata de rezultate fals-pozitive este de două până la trei ori mai mare decât în unele state europene.
“Ţinând cont de ultimele progrese în materie de tehnologie, dubla examinare [a mamografiilor] ar putea fi o metodă fezabilă şi în Statele Unite dacă este realizată de personal calificat folosind aparatură de teleradiologie avansată sau tehnologie de inteligenţă artificială pentru a doua examinare”, afirmă experţii.
Specialiştii americani au mai remarcat o diferenţă importantă între ghidurile din Europa şi din SUA. Astfel, ghidurile europene recomandă o mamografie 3D după screening, în cazul detectării unei anomalii la nivelul sânului, în timp ce ghidurile americane se opresc la screening.
