Dr. Alin Nicolescu, despre asocierea afecțiunilor declanșate de inflamația de tip 2: Un pacient cu dermatită atopică necontrolată are un risc foarte mare de a dezvolta astm

Dr. Alin Nicolescu, despre asocierea afecțiunilor declanșate de inflamația de tip 2: Un pacient cu dermatită atopică necontrolată are un risc foarte mare de a dezvolta astm
mai 20 09:00 2021 Timp citire articol: 4 minut(e)

Asocierea afecțiunilor mediate de inflamația de tip 2 este un risc important, mai ales în cazul unor forme necontrolate de boală. Dr. Alin Nicolescu,  medic primar dermatolog și președintele Societații Române de Lasere în Medicină și Chirurgie, a vorbit pe larg, în cadrul emisiunii 360MEDICAL difuzată duminică la B1 TV, despre acest risc generat de factori genetici, precizând că pacienții cu dermatită atopică necontrolată au un risc foarte mare de a dezvolta astm în câțiva ani. 

Dr. Alin Nicolescu este medic primar dermatolog, președintele Societații Române de Lasere în Medicină și Chirurgie, secretar general al Societații Române de Dermato-venerologie, președintele comisiei de experți ai Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, membru al Academiei Americane de Dermatologie.

Inflamația (din latină inflammatio – “a lua foc”) este un răspuns biologic complex la factori nocivi, cum ar fi microorganisme patogene, factori iritanți, celule bolnave. Inflamația este un mecanism prin care organismul luptă împotriva factorilor cauzatori ai bolii, inițiind totodată procesul de vindecare.

Inflamația poate fi clasificată fie ca acută, fie ca cronică. Inflamația acută este răspunsul inițial al organismului la stimulii nocivi și se realizează prin mișcarea crescută a plasmei și a leucocitelor (în special a granulocitelor) din sânge în țesuturile rănite.

O serie de evenimente biochimice propagă și maturizează răspunsul inflamator, implicând sistemul vascular local, sistemul imunitar și diferite celule din țesutul rănit.

Inflamația prelungită, cunoscută sub numele de inflamație cronică, duce la o schimbare progresivă a tipului de celule prezente la locul inflamației, cum ar fi celulele mononucleare, și se caracterizează prin distrugerea și vindecarea simultană a țesutului din procesul inflamator.

“Sunt cunoscute trei tipuri de procese inflamatorii: 1, 2 și 3. Tipurile 1 și 3, atunci când sunt excesive, sunt răspunzătoare de bolile autoimune. De exemplu, tipul 1 îl găsim în psoriazis. Tipul 2 este implicat mai ales în mecanisme de tip alergic, dermatita atopică, astmul bronșic, rinita alergică”, a precizat dr. Alin Nicolescu.

O cauză frecventă a inflamației este infecția. Răspunsul inflamator a fost descris pentru prima dată de către Paracelsus și cuprinde: tumefiere (tumefacție, lat. tumor), febră (lat. calor), modificare de culoare (lat. rubor), durere (lat. dolor), afectare funcțională a țesutului respectiv (lat. functio laesa).

În condiții normale, răspunsul inflamator este bine controlat de către organism, însă un răspuns inflamator exagerat poate fi în sine o cauză de boală.

Totuși, în unele cazuri, inflamația poate fi una excesivă, cum este în cazul inflamației de tip 2, asociată cu apariția unor boli inflamatorii care îi afectează puternic pe pacienți, cum ar fi astmul, dermatita atopică sau alergiile severe.

“Vorbim de un răspuns al organismului la o agresiune, fie din partea unor factori infecțioși – bacterii, virusuri sau alte microorganisme -, fie din partea unor factori iritanți, proveniți din poluare”, a explicat dr. Nicolae Fotin, medic epidemiolog, în cadrul aceleiași emisiuni.

Bolile asociate inflamației de tip 2 sunt diverse, la fel și simptomele, care diferă de la afecțiune la afecțiune. Spre exemplu, pacienții cu dermatită atopică suferă de mâncărimi severe, în timp ce cei cu rinosinuzită cronică își pot pierde gustul și mirosul.

Oamenii de știință au reușit să descifreze în ultimele decenii mecanismul care declanșează aceste boli.

“Se eliberează niște citokine, care sunt pro-inflamatorii, cu rol de vindecare, iar dacă această eliberare este într-o cantitate normală, bine reglată de organism, lucrurile reintră în normal”, a explicat dr. Nicolescu.

În schimb, atunci când cantitatea de citokine este prea mică sau prea mare pot să apară probleme pentru organism. În cazul unei cantități prea mari de citokine (furtună de citokine), așa cum s-a întâmplat inclusiv la anumiți pacienți cu Covid-19, poate apărea inflamație excesivă.

Potrivit specialiștilor, apariția inflamației de tip 2 este provocată de factori genetici, de mediu și fiziologici.

“Tot acest proces inflamator merge pe o predispoziție genetică și multe dintre aceste afecțiuni au anumite locusuri genetice comune, adică gene comune care le declanșează. Acest lucru face ca, la un moment dat, aceste afecțiuni să se asocieze”, a spus dr. Nicolescu.

“Un pacient cu o dermatită atopică necontrolată, mai ales dacă este într-o formă severă, are un risc foarte mare de a dezvolta astm 2-3 ani mai târziu. Nu este doar o boală de piele”, a completat specialistul.

Chiar dacă în prezent există tratamente pentru multe dintre bolile mediate de răspunsul imun (inflamația) de tip 2, acesta nu dispare din organism.

“Există inflamația subclinică, care există în permanență chiar și atunci când nu avem o erupție, nu avem un episod de astm sau de prurit pe piele, astfel că trebuie să o controlăm în continuare. Fiecare dintre aceste afecțiuni are un vârf al prevalenței și al incidenței”, a mai spus dr. Nicolescu.

Mai jos puteți urmări înregistrarea integrală a emisiunii:

  Citește mai multe despre:
  Categorii:
scrie un comentariu

1 Comentariu

Adaugă un comentariu